după aripi, un pescăruș

ne-a atins

mâinile,

sfâșie pielea într-o debarcare,

normandă

frumusețea va plânge, iar eu

îi voi îngriji umerii cu plasturi din valurile speriate,

să nu le prindă refluxul departe.



vor căuta dovezi că am fost:

eu, în orice femeie până la cercul polar, tu,

în fiecare bărbat

după un algoritm personal,

sângele își trage sarea din mine

în celălalt trup,

Dumnezeu ridică un templu...



ne…

Mai traversează înc-o barcă Styxul,

Se mai petrece astăzi un poet,

Jelește-un vers orfan; pe masă, pixul

Uitat e lângă foaia de caiet.

Nicio pierire-n lume nu se-amână

Și orice azi pe loc se face ieri;

Sub greutatea morții se sfărâmă

Speranțe, și mărire, și dureri.

Copita lui Pegasus vajnic sape,

Ca el, Poetul, să răzbească-n Timp,

Iar Hippocrene, dulce, îl adape,

Pân’ slova lui…

Tu mergi pe drumu-ți hărăzit 

De cer, și-i lasă-n pace

În cercul strâmt și mărginit 

De-a viața să se joace. 

Trăiesc un vis și-apoi dispar

Pierduți printre morminte,

Dar tu, poete, ai un dar:

Să scrii pe cer cuvinte. 

Tu mergi pe drumul tău, tăcut

Și-i lasă, dar, în pace, 

În gobul lor din lut făcut,

De-a viața să se joace.

zâmbetul meu

stă ascuns în căldura mâinilor tale

când îmi deschei toți nasturii trupului

în pașii sângelui ce-mi galopează prin tâmple

când ceasurile lumii se opresc

clipă și eternitate

cădere și înălțare

când nechemate toamne

aprind vreascurile tristeții

în arderea durerii

te iubesc cu buze flămânde

să nu simt că mă dorești pe jumătate

sărutul acela îmi zdrobește celulele

îmi mistuie…

și vine iar sfârșit de an

cu surle și cu trâmbițe

cu artificii și ambiții

doar alergare după ban

și surogate de tradiții

în haine de călugărițe

vânăm iluzii și noroi…

Am căutat adeseori ceva

să-nvețe nemurirea să fie

aici, la nesfârșit să dăinuie și

printre stele să-l simt iubind 

în urmă și-napoi

aici 

în viitor și pretutindeni.

Și l-am găsit: 

este la fel de neclintit

tot tânăr e 

lumea-i bătrână

și voi pleca spre legământ 

și va rămâne el în urmă

căci singur este pe Pământ 

și n-are moarte 

și răsună.

Ai fost…

zilnic mă uit după tine

ți-a mai trecut un an printre degete

fără amintiri cu statui ce ar da

orice să zâmbească



orașul

în care știu camera cu

un pat te-a oprit să intri desculță

simțeai cum vibrează podeaua

ca în reclamele cu primii supraviețuitori



am hotărât să îmbătrânim greu



îți închipui

o altă femeie în locul tău

nu poate fi altceva decât ideea de tine

un deja vu grafic cu singurătatea

nu poți trece…

spun încă „iată-mă” tuturor văzutelor

las gările să mi se scuture din plete când le vine timpul

lebedele fac un careu de ași

necunoscutul încă are tolba plină cu…

Se-ascund în mine aripi de condor,

încălecându-se în zbor sihastru.

Știu că pot fi atunci și cascador

aterizat într-un decor albastru.

Și fug de-abisul norilor străpunși,

plutind într-o derivă căutată,

Asemenea exodului de urși

când Polul Nord încep să îl străbată.

Dar eu am încă aripi de condor,

ce nu-s desprinse din povești cu zâne.

Păstrez în suflet un întreg sobor

de preoți…

         Motto:

         Moartea e un somn fără vise –

          fără visul de a te trezi.

Ninsoarea, parcă din fulgi de îngeri,

te îndeamnă la somn veşnic,

în seara asta de Crăciun.

Cum să nu adormi,

când eşti atât de pur?

Doamne, doruri mă încearcă

De zăpezi de altădată,

De grădini ce vor să toarcă

Pe sub iarna zbuciumată.

Unde-s lungile troiene

Grămădite pe sub garduri?

Doar cețuri bacoviene

Ne tot bântuie în…

Privesc din fotoliu, e iarnă afară,  

iar focul din sobă îmi spune poveşti,

dorinţa din mine începe să doară,

te caut cu gândul, nu ştiu unde eşti.

.

Pe strada pustie se lasă-nserarea,

iar dorul…

De sus îndreaptă Domnul, ocheanul (presupun)

Spre-ntreaga omenire prinsă-ntr-un „dans” nebun.

„Ce chin să fii doar om...”, spunea un vechi tribun,

Lui Mircea Eliade, Cioran ca bun român.

Cum Tolstoi invocase numai război și pace

De-o horă tot vom pune, aici de-un timp încoace.

În vreme ce la cobză un menestrel sadea

Balade lângă cruce, celor căzuți grăia.

Cum Doamne, nu ne-ncearcă Neculce și pe noi

C-un zaiafet ca-n…

Capra mea de Țăndărei

Rumegă știr și costrei,

Cu iarbă de la Chirana,

Caprei îi lucește blana

ța, ța, ța, căpriță ța,

capră din Ialomița (×2)

Capra mea cu buze mari

Și urechi, ca doi clâpari,

De ți-o curge iar țâțica

Vom bea lapte cu țârica

ța, ța, ța, căpriță ța

capră din Ialomița

Capra mea cu uger sfânt

Se trântește de pământ

Și la prima pocnitură

Sare capra-n bătătură

Joacă-n jos, și joacă-n…

Ou de stâncă, ou de piatră,

să mă faci chezaș la tine, 

să mă faci să îți fiu vatră,

ca să pot arde mai bine.

Să-mi pocnească coaja-n șapte,

galbenul să mi se scurgă,

și oricât ar fi de coapte,

 necazuri să nu m-ajungă.

Ou de piatră, ou suprem,

când te voi gândi-n potcoavă,

să-mi iei zilele ce-mi cern

în suflet numai otravă.

Nopțile dintr-o bucată 

să mi le dărui…

sunt toate trecătoare

lixandre

îmi spunea mama

când mă juleam 

la un genunchi

și jeleam de parcă

în ghiozdan purtam sfârșitul lumii

apoi pe trecerea…

Brazii au plecat să colinde

Cu cruce pe frunte

Şi steaua în gene,

Le este frică pesemne

De cei făr` de lemne, de cei ce n-au vreme

Şi ies cu securi în şanţ de zăpadă,

Brazii se-ndoaie şi prind ca să cadă,

Colindul lor urcă spre cer ca un plâns,

Şi uite ei nu-s!

Ei poate s-au dus

Cu copiii cei orbi să caute iesle,

Să prindă de veste

Că El s-a născut,

În noi iar am vrea să…

în noaptea asta sfântă

a unui alt Crăciun

cerşesc pentru ogoare

o mantie-argintie

aș vrea din nou fiorul

zăpezilor albastre

un zâmbet de copilă

și Moşul să mai vie

nu mai aprindem stele

pe cerul cel deşert

colindu-ades se stinge

în iarna asta fadă

iar cetina brumată

şi cozonacii mamei

au parcă alte-arome

când fulgi nu vor să cadă

ating fereastra…

De mă întrebi de aripi îți voi răspunde fluturi,

De îmi vorbești de greieri voi respira doar cânturi,

Când soarele ascunde lumina care toarce

Voi răsturna o rază, spre tine-o voi întoarce.

Când lacrima te-ncearcă, îți voi vorbi de ploaie,

Neîntinatul plânset am să-l adun șiroaie

Și-n gândul ce renaște, voi răsădi o floare

Și-o voi uda cu stele, va fi nemuritoare.

Că timpul trece iarăși, îți voi rosti de…