Știu.
A venit momentul ca circuitele să-mi ardă
la capacitatea lor genică.
De ce n-or fi făcut-o până acum?
Le-a fost teamă să nu-și consume telomerii
Trăiesc greșit în fibrilația zilelor de ieri,
așteptînd ziua de mâine să devină caducă.
Știu.
Iubirile mele s-au transformat
în fluturi albi și s-au disipat
într-un Univers hulpav,
care mi le-a luat fără
să-mi dea nimic în schimb.
Iar eu mi-am strîns amintirile
într-un bloc de gheață,
să nu mă mai pot întoarce.
Prezentul, deja, îmi inundă
sângele cu putere,
căutând ADN-ul trimis de generații.
Închid cercuri și las doar
spirala vieții vii să îl conducă.
Teama se isprăvește când
nu mai ai ce să pierzi.
Atunci devii una cu Sursa.
Și te recunoști în ea.
Adaugă un comentariu
Nimic din ceea ce vine spre tine nu se pierde; se încorporează într-o formă perceptibilă sau nu, în identitatea ta! Ești suma a ceea ce-ai asimilat! Și încoronarea ta ca individualitate este disiparea în ceea ce te/ne conține, predarea totală a controlului și conturului a ceea ce am crezut până atunci că suntem! Cum spunea Rumi, batem la ușa Tatălui și suntem întrebați: „Cine e” Spunem: „Eu”, „Eu”... până când odată răspunsul se scimbă „Cine e? Tu!” ... atunci e momentul de grație al perfecțiunii...
Lisia are dreptate! Nu uita - poezia doar sugerează... Ține cont de această sintagmă...
Cosmică viziune a vieții ca spirală prin materia insensibilă, fior cald prin universul de gheață, fluturi albi prin intunericul spațial. Suntem o închipuire de-o clipă în curgerea materiei, un vis frumos ce se pierde în haosul întunecos și rece. Sunte captivi într-un vortex din care ne naștem și în care murim. Mi-a plăcut mult învățătura din final:
„Teama se isprăvește când
nu mai ai ce să pierzi.
Atunci devii una cu Sursa.
Și te recunoști în ea.”
Gata, recunosc iarăși ca sunt aiurita. Esenta ta însă e la fel de valoroasă pentru mine!
Prezentul, deja îmi inundă
sângele cu putere
Ai pus virgula după prezentul care e subiect, dar ai șters-o după deja, ceea ce iarăși face ca să fie virgulă între subiect și predicat. Eu nu am zis să ștergi după deja, am zis doar să pui acest cuvânt între virgule.
Iar la al patrulea vers tot nu ai lipit semnul întrebării de cuvânt. Așadar cuvintele mele nu au avut esență cum zici în comentariu.
Alex, deși cu întârziere, îmi face o deosebită plăcere să parcurg comentaariul tău frumos și să-ți mulțumesc mult pentru apreciere !
Un poem deosebit! Mi-a plăcut în mod deosebit: Iubirile mele s-au transformat
în fluturi albi și s-au disipat
într-un Univers hulpav,
care mi le-a luat fără
să-mi dea nimic în schimb. O imagine deosebită a iubirilor neîmplinite. Puse într-un bloc de gheață amintirile care altă dată te-au rănit sunt astfel puse într-o teacă la loc sigur și astfel devii imun...
Lisia, prietenă dragă, întotdeauna cuvintele tale au esență.
Îți mulțumesc mult!
D-le Katin , sunt copleșită !
Atât... !
Poemul tău e ca un bilanț al iubirilor trecute, închise acum într-un bloc de gheață, fără posibilitatea de a mai fi atinse. E un poem trist. Sună a resemnare. Dar e frumos. Eu l-aș mai fi sintetizat, i-aș fi dat mai mult mister. Parcă e prea clar, prea limpede. Dar oricum îmi plac mai mult poemele tale în vers liber. Cu timpul, ai să te obișnuiești să renunți la unele cuvinte, sunt sigură, să dai și cititorului puțină temă de gândire și semantică multiplă unor versuri. Am citit cu drag!
Prezentul deja, îmi inundă - neapărat virgulă după prezentul, că altfel avem virgulă între subiect și predicat. Iar la al patrulea vers, lipește semnul întrebării de cuvânt. Toate semnele de punctuație se lipesc de cuvinte, fără blanc.
Trăiesc greșit în fibrilația zilelor de ieri,
așteptînd ziua de mâine să devină caducă. nu ,nimic nu devine caduc ,este o iluzie pe care noi o realizam din spaima irosirii ,din acuitatea cu care percepem secundele ceea ce este teribil!
Teama se isprăvește când
nu mai ai ce să pierzi. da ,este adevarat numai ca reversul ei apare inmediat si nu stim daca este un inger sau un pas spre purgatoriu ....excelent poem!!!!!!!!!!!11
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă
MIHAELA POPA - poetă
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE