diminețile par somnoroase

te ating în treacăt ca o sabie de platină

pe frunze de pelin

mătură două-trei cioburi din felinarul carului mare

trimit un mesager la dunăre

să înece gândurile de ieri

apoi fiecare cu treaba ei

singur luceafărul

mușcă din timp

acoperă luna cu poeme de dragoste

îi spune că insomniile sunt viespi

în stupul zilei

și adoarme în locul nostru

ca-ntr-un…

sic transit gloria mundi

sic transit gloria mundi...

țipă în ecou prima lumină

nehotărâtă în a fi undă

sau particulă

în celula mea

cu fereastră spre inimă

umbra mi-a rămas pe tavan

sapă

sapă

sapă

îmi caută cerul pierdut

cineva îmi bate în piept

punct punct punct

linie linie linie

punct punct punct

apoi totul devine alb…

Cântec îndepărtat

Te-am zărit într-un vis, strângeai frâul la murg

Și mestecenii-n drum se-nclinau în amurg.

De la geam îmi doream o privire s-arunci

Și-un sărut să îți fur de pe buzele dulci.

Dar de unde să știu, că un semn n-ai să faci

Și te pierzi la galop în plin câmp printre maci?

Simt cum versul de-atunci, nu mai curge domol

Bate stins doar prin somn ca pendula pe hol.

Luna pe cer, iată!... și ea…

sânii tăi plini de dumnezeu

îmi veneau mănușă

sărutul doar mă strângea puțin

rămas mic

dar am slăbit câteva eternităţi

să-mi poată cuprinde toată uimirea

în diminețile înghețate

de după bigbang

inima ta flacără

mi-a încălzit sufletul speriat de nemurire

iar ochii ochii tăi…

Inundate-n cuvinte,

cărţile rămân fără grai

în iarna indiferenţei

când pică praful…

am vrut să-mi sperii umbra

și s-o-ncui

în carcerele unde nu-i

vreun bec aprins;

doar sub firidă,

din fosfor, 

prima cărămidă.

de sud-vestul…

În lunca singurului vers, cu opt silabe,

Se pot ascunde sensuri într-un sens,

Precum spirala gândurilor dalbe

Ce sparge-oglinda negurii din mers!

Deschide geana, din ochiul luminat,

Zidit adânc sub stâlpii cărnii tale,

Și-atunci matriţa visului ștanţat

Își schimbă a ei tipar ce scuipă zale,

Ce pasul tău, de ieri îl vrea legat,

Cum scrise…

          Când vocea a coborât

          într-un registru grav

          vorbele dure cu trimiteri

          atât în cer cât și pe pământ

          s-au blocat între ciocan și nicovală

           unda de șoc s-a gravat

           adânc în  frunte

           stelele verzi au pălit

           la zgomotul arcului

           care a…

Ți l-am făcut cadou odată

Dar tu ai vrut mai mult de-atât

Și având suflet covățât

Te-ai răsfățat ca o Agată

Din ochi albaștri ai coborât

Lentile de acreditată

De ochi căprui, inadaptată

Să demonstrezi ce-ai doborât…

Paște capra cea lălâie

mineralul neforabil

din masivul pășunabil,

opintindu-se-n călcâie.

E ora unor mari povești

Marețe vise și naive

Și răsfoiesc printre arhive

În căutare de noi vești

Și mă răsfăț printre motive

Și-mi zic “Vezi cum le potrivești”

Cȃnd le cinstești cu ce iubești

În note dulci pe portative

 …

în palma ta am găsit

puiul de ciocârlie pierdut în cântecul păsării-mamă

stupii din mijlocul unui lan de pelin

țărmul pe care am învățat să te aștept

până la sfârșitul zărilor

și sahara mereu pregătită de nuntă…

inima mea pe baterii mai are o liniuţă

ca într-un ritual biblic

pe marginea cerului

pornesc dimineaţa la manivelă

amintirile urcă încet încet

odată cu soarele

mă încarcă cu puțină viață

până la tine e totuşi greu de ajuns

aşa înconjurat de spaimă

mai ales cu nea alzheimer ăsta

instalat comod pe locul de la geam

eu îl ignor

căutându-te adânc prin mine

dar el mă tutuieşte

îmi bea trecutul ca pe…

Regatul ruginiu, în depărtări,

așteaptă lacom norii violeți;

Amurg de basm topit în patru zări

le este zborul zmeilor semeți.

Străbate zări poemul purpuriu,

versificându-și verbul pe zăpezi,

iar raze de-ametist căzând târziu

revarsă umbre lungi printre livezi.

Se-mbracă lujerii uscați și goi

cu luciul pietrelor de liliac;

Din…

Să-ți cânte norii picurii în palme,

Pe chip cu buza vântului să-ți cânt

Un zâmbet alb ca pânza dintre rame,

Un zâmbet cald ca vocea din cuvânt!

Să-ți cânte vuietul prin crengi, a fericire,

Pe odiseea gândului să-ți scriu

O poezie-n trei silabe (da, iu bi re)

Fără să-ntrebi, fără să ceri, doar eu să stiu!…

suntem două figurine de ceară într-un muzeu necunoscut

de unde venim și de când zăbovim acolo nimeni nu ne-a spus

poate ne-a răpit vreun zeu

nu i-a trebuit decât să ne întindă o mână

restul au fost reverențe

sub o sabie de aur



dar sigur ne-am modelat unul pe celălalt

de aceea ne privim în ochi

sau așa ne-a surprins artistul care a ținut să ne aibă

în dinastia…