câteodată unele versuri rămân agățate prin copaci

precum fructele sălbatice

se-ascund prin răsfățul ierburilor tainice și nalte

cutreierate de vânt

sălășuiesc în vertebrele formelor…

S-au afundat toți pașii în drumul meu proscris

de multele ocoluri. Crăpau de-a valma luturi

rămase …

Noaptea stelelor lactee

se prelinge din cochilii;

Zburători, pterodactilii

înfioară-n graminee

cuaternara șerpuire;

Vântu-ncepe să răsfire…

vuiește-n noapte cucuveau
fiori de gheță mă cuprind
și-mbrac voiosul scrin
în lacrimi de ceară și crini.

e liniște morbidă,
e râsul morții ascunse
am gândurile sumbre
de atâtea flori în cimitir

O furnică-și duce frunza

pe-o golgotă de stejar;

Vântul risipește-arar

din crepuscul moale spuza.

Aura coboară-n bernă

steagul cerului bordo;…

În noi sălăşluieşte Everestul,

Pe trepte de granit urcăm spre stele

(De multe ori cu pana în atele,

Ne scriem pe-ndelete manifestul).

Mutăm lumina prinsă-n cercevele

Pe-un stei secret, la adăpost de restul,

Sau facem, de pe-orbite stranii, gestul

De-a pune veşnicia-n ghilimele.

Pe pârtia dorinţelor abstracte,

Cu beţele luxate uneori,

Avizi căutători de artefacte,

Prin gheţuri hămesite de…

oamenicarenu

sunt oamenii care nu râd niciodată…

Ceasul își declamă limba plată

Într-un vag elogiu liniar.

L-am reînviat pe Niciodată

Numai pentru a-l ucide iar!

Imnuri scriu cu patimi pentru Moarte,

Pentru infinit și apogeu,

Chiar de încă mă revăd departe

Și de tine, și de ceasul meu.

Timpul se desface în petale,

Într-o epopee de culori –

Parcă toate simțurile tale

Tind să aibă noimă uneori!

Te revăd smulgând din…

iubire, mai stai

pe acasă,

mai acostează,

mai rămâi în port;

de la o vreme,

văd că nu-ți mai pasă:

umbli creanga 

fără pașaport.

aprinde iar ceva

o…

doar o picătură,

doar un strop, utopic,

o dilemă încă,

marca microscopic,

suptă de cămașa

marelui nimic:

din puțin văzutul

nu mai vezi un pic…

ăsta-s până-n…

Răzbat ecouri întârziate în mine –

Deșerturi de glasuri și gânduri străine,

Prin movile de timp și rânduri de carte –

Jumătate s-au stins și-au rămas jumătate:

Îmi răsună aripi ce zvâcnesc cu amar

Și icoane perfecte, dar pictate-n zadar,

Și alte, și-s multe ... le-am știut pe de rost –

Amintiri dintr-o lume în care n-am fost...

Răzbat ecouri întârziate în mine –

În sclavul fericirii trecutelor zile –

Prin…

Se desprind din tei galbene șuvoaie,

Plouă de o lună, plouă de un veac,

Plouă, parc-ar ninge-n Rùsia bălaie,

Geme cerul alb, ca un cardiac...

Cine știe, poate, ploaia e o Mare,

Ce se zbate-n maluri invers, vertical,

Noi vom fi fiind niște zburătoare,

Fulgerați în aripi de un ideal.

Paznic pe epave e un ochi de pește,

Ruginesc tăcut ancorele-n ploi,

Nu se mai deschid velele-n tempeste

Plouă de-un…

Privesc la plopii,-n pâlcuri, ce-și tremură frunzare

De pe nisipuri albe, arzând ca zeul Ra;

Par roiuri de sclipire coroanele solare;

Mă doare azuriul și-aripa de-a zbura……

viața mea de mămăligă,

de păsat bătut cu furca,

eu visez la superligă

și tu joci cu mine țurca;

eu aș vrea să beau din cupe

de cristale, prin bizanț,

doar că ție ți se rupe:

bei pe-o margine de…

știu că e mai bine să nu privesc înapoi

e vreme prea multă și o ceață deasă între anotimpuri

o pădure întreagă de străini cu valize în mână un adevărat

domino cu piese care nu se mai leagă



azi noapte m-am întors la tine ai fost pentru o clipă

aripa ruptă a…

În zarea nepătată de corăbii

urma să-mi leg privirile …