e felul tău de-a mă privi

atunci când ne vedem

chiar și atunci când vorbim la telefon

 felul tău de-a-mi spune

„faci deja parte din viața mea

dar dacă te-aș privi în ochi

ți-aș cere un răspuns

iar tu nu ești pregătit să mi-l dai”

nu,

n-am să-ți spun numele

după nume te-ar recunoaște

doar cei ce nu te cunosc deloc

Iubito ce în miez de noapte, îmi tulburi somnul ne-ncetat,

Aud în vis a tale șoapte, aș vrea să fie-adevărat

Tot visul nopților senine ce îl degust atât de-acut –

Iubito, dacă-ai fi cu mine, m-aș cufunda în absolut

Și te-aș aduce lângă mine să pot simți ce-am mai simțit,

Atunci când…

Culcuș pentru Chiț (Poezie pentru copii)

Chiţ şi-a făcut un cuibar

Chiar, unde credeţi? Într-un sertar!

Aici era un ghem uitat,

Pe care, harnic, l-a scărmănat.

Pot să vă spun, necontenit,

Cam două zile a tot muncit,

Însă acum, ca-ntr-un palat,

Se simte bine şi…

visul își arde caloriile 

în tăcere 

e suplu și ușor 

ca o adiere 

aripile bat lin

în  ferestre închipuite 

doar inima aude 

foșnetul 

pașilor de înger 

am fugit de dragoste ca o pasăre în țările calde

în brațe am păstrat iarna

iar în podul inimii am ascuns steaua polară

să mi te lumineze până la ziuă

mi-a fost frig în toiul verii

și somn în geana dimineții

sete mi-a fost într-o fântână de gânduri

am jucat șotron cu nopțile albe și am furat roți din carul cerului

să mă rostogolesc până la tine

am adus oceanul în deșert și-ntr-un pumn de rouă te-am dăruit

florilor…

În ierni tăcute trec dihănii

Flămânde și cu dinți' rânjiți -

Doi cai de rasă trag la sănii,

Despiedicați și ne'mblânziți

Sunt caii tinereții mele

Cu stei și coame ivorii,

Fără zăbale și caiele

Lipsiți de hățuri fumurii!

Cu…

frământat pe roata inimii 

o aud uneori pe bunica

în durerile facerii de părinți

strigătul ei se împletește cu moartea

și atunci lingura din lemn de Cruce

toacă se face

în clopotnița sufletului

în ulceaua ciobită de tristețe

setea mea de adevăr 

icoană îmi face bunicul

cosește mereu timpul

de pe obrajii tatălui încă nenăscut

uneori prin lutul din sânge 

aud galopand caii…

moartea nu mă pândeşte

ca un fur

nu-i nici gardian al risipitelor secunde

al ratărilor al

succeselor veselă

stă la vedere cocoţată adeseori pe

plasmă

cum tronau odinioară milieul

pe televizorul venus ST 12

şi peştele de sticlă turnat

la Mărăşeşti sau

pescarul cu ochi migdalați

fabricat în China

(vedeţi

comuniştii

români ne ofereau peşte

la fiecare

masă…

poate această primă respirație a zorilor

nu are de-a face cu Luminătorul meu

trezit încă de cu noapte

sic transit gloria mundi

sic transit gloria mundi...

pe verticala unui everest de sticlă

țipă în ecou prima lumină

nehotărâtă de a fi undă sau particulă

Lăsați câmpia să respire sub cerul poleit cu stele

nu rupeți firele de iarbă ce pe cărare au crescut

și nu ucideți cu privirea mireasma răvășită-n ele,

fiți sufletul oricărei nopți ce vă primește c-un sărut.

Puneți-vă cununi de raze în părul răscolit de vânt

și-ntindeți brațele spre cer ca două aripi de condor

împodobindu-vă tăcerea cu cioburi sparte din cuvânt

simțind mirosul crud de iarbă și lacrimile cum vă dor.

Pe tâmpla umedă a…

Ninsoarea se sfârși, dintr-odată.

Nasul mic și cârn se lipise

de pistilul florii de gheață,

iar ochii albăstrii

colorau aripi de fluturi fără viață,

înțepenite pe fractalii ferestrei argintii.

Ținea la piept palmele strânse 

ca un pui de vrabie cu-aripile frânte -

o rugă troian de cuvinte

peste urlet de lupi prin cătun.

O candelă ce amintea, cuminte,

de taică-su căzut pe-afetul de tun,

în…

vreme de moină-
înaintând dricul
printre stropi şi lacrimi

Tăcerile sunt bune deopotrivă,

Aveam cuvinte cu vocala spartă

Şi am propus o limbă relativă

Când palma ta în palmă are toartă.

Dar se făcea că o țineam de mână,

La podul ascultării se dau lupte,

Când a fugit o zi din săptămână

Ca degetele noastre să se-nfrunte.

Inițiați pe drumuri cu escală,

Arătătorul palmei se încheie

Şi ți-am furat din ochi o portocală

Aşa rotundă să te fac, femeie.

nu mă deranja înger negru

cu ochi de smoală

lacrimi de beznă

pe pielea ta vie

mă curg 

prin porii mamei 

devin partea ce geme 

în căutarea cărnii respir 

risipit în tot sângele tău 

deodată 

Frunză-n pom, cântând de dor (Poezie pentru copii)

Credeţi oare că-i uşor

Frunză-n pom, cântând de dor?

Dor de soare, chiar de vânt

Ce te-aruncă la pământ?

Dor de muguri şi de flori,

De micuţii puişori,

Care cresc în cuibuşoare,

Îngrijiţi cu-ndemânare!

Când e secetă, mi-e dor

Să se scuture vreun nor,

Bine să mă răcoresc

Şi pe ram să…

Cu ochii dimineții

am împăturit harta

și am pus-o în buzunarul de la piept

să nu mă rătăcesc între hotare

străine inimii

dintr-odată

în freamătul pădurii au plâns munții

adunând zăpezi netopite

râurile mi s-au vărsat în palme

soarele mi-a curs în inimă

Dunărea mi-a unit sufletul

cu infinitul

păsările s-au strâns

să-mi afle emoția

frunzele s-au îngropat sub copaci

vântul a…

Norii trec în dese rânduri

călători împinși de vânt,

lângă ei păsări în cârduri

zborul îl prefac în cânt.

Iarna s-a grăbit să vină

printre sferele cerești

cernând fulgii în lumină

ca-ntr-o lume cu povești.

Alb e totul, chiar pădurea

poartă mantie regală,

ciutele se-ascund aiurea

prin tăcerea hibernală.

Noaptea-n straie de minune

strânge visele aproape,

suflet pus într-o genune

clipei…