nu lăsa să crească-o groapă între inimile noastre

     când te-depărtezi de mine cu un gând de-o clipă scundă

          nu strica tot orizontul câmpului cu flori albastre

                rătăcind prin suflet hăul îndoielii ce abundă

nu-ndepărta un zbor de dor strivindu-i aripa c-un semn

     îţi dărui inima grădină în care să-nfloreşti etern

          din lujer trup spre floare gând la fericire te îndemn

                nu…

                    un tânăr minte luminată merge pe stradă zâmbitor

               vrea să cunoască lumea toată ce nume poartă ce visează

          şi-opreşte orice trecător

     el le vorbeşte de iubire de empatie gratuit

dar lumea-l crede-n nebunie... ce mai e lumea pe pământ?

     un sloi de gheaţă netopit...

          ’’nebunul’’ râde şi se duce iar lumea-l crede că-i nebun

                el mai…

                         dreptaciu-mi întinde laba ca un semn de mulţumire

                    că-i dau apă şi mâncare de trei ori pe zi plimbare

               se întinde să mă pupe având lacrimi în privire

          a trecut de paişpe ani pază strictă la hotare

     îmi e drag din cale-afară şi-l tratez ca pe un om

are ham şi-i sunt tutore se împiedică prea des

ochiul stâng e-n cataractă ochiul drept în glaucom

   …

               un bănuţ pierdut în iarbă îmi zâmbeşte pe cărare

          mă opresc şi-mi caut sprijin ce zi-i azi şi din ce lună?

     îl privesc uimit cum galben chipu-n cerc frumos adună

ceru-i limpede şi-albastru soarele-i flacără mare

într-o iarnă-aşa ciudată fără-o palmă de zăpadă

     ce-i cu tine Păpădie de baţi ceasul de chindie?

         ea-mi răspunde-n glas de om clopoţel de veselie:

             …