Chiar dacă nu există canoane de-nceput

n-am rătăcit întoarceri. Cum ruguri dau să …

În prag de primăvară

Când am plecat de-acasă,

Ți-am spus, a câta oară,

Că ești cea mai frumoasă?!

În pieptul meu e noapte.

Ca…

* Varianta dupa corectiile impuse de observatiile dnei Merca

cu gândul prins în vâltori
încătușat de griji și poveri
sufletul mamei se roagă
când cerul umerii-i apasă

inima nici nu-i mai bate
dimineții s-o împrumute
zorii negri să revină
cu flori de lumină

și râde și plânge în versuri
pictând caractere-n abisuri
să înalțe, visul îngerilor vieții
mama, să vibreze eternității

Dinspe măști vine războiul

lunecând ca anaconda… 

Șerpuiri insidioase

de-narmări și de conflicte;…

-Varsă-mă într-o lacrimă și șterge praful de peste timp-

Ai pus muza în perfuzii când credeai că e prea rece

Și-ai lăsat-o în saloane bântuite de fantome;

Prin ferestre-i priveai trupul... Ce iubire! Ce simptome!...

Elixir de vrajă arsă peste timpul care trece.

Nu s-a plâns, prealibertina, chiar de-a ațipit de jale,

Ea știa că-i ești aproape c-un oftat în colțul gurii

Și-mpăcată cu destinul nu s-a prins în jugul urii,

Lungi…

orologii mă poartă pe brațe-ostenite

printre femei ce nu pot să-mi fie iubite

nemărginit mi-e dorul, noian tălăzuind

ce lanțuri să rup către voi cutezând?

cu inima-nsetată și cântecul vrăjit

spre voi călătoresc în rumen…

Truditul abur dintre pleoape stropește boabele de rouă

pe marginile unei străchini. În toate liniile scoase

amestecă prin smalțuri …

(stare de confuzie)

s-alintă-n ger ninsorile

tânjesc a veșnicie

că-n zarva lumii clipele

se duc fără să fie

se-alintă ca de-un vis etern

de-atâta alb orbite

de starea lor parcă mă tem

cât nu se cern trezite

la orice pată de lumină

tresar ca de topire

știind că totuși poartă vină

de-a lumii amorțire

se dau în gol cu pieptul rece

spre-a forțelor natură

nebănuind că totul trece

prin a plutirii zgură

din…

Se cerne anul cum e ceasul

Pendula bate tot mai rar

Altarul și iconostasul

Rămân de-acum, itinerar

Oglinda face pași spre mine

E veche, bun nimic n-arată…

”te uită cum ninge decembre”

îmi cânta susurat mama

către un viitor predestinat

mai mult ca perfect

în prima zi din viață

și am văzut în cerul ochilor ei

fulgii de nea ce-mi încingeau obrajii

ghioceii zânei iarnă

dalbe suspine de iubire

dăruite primăverii-surori

am văzut delicate petale de cireș

ce așterneau în volte fine

pământul

atunci inima mea s-a transformat în fluture

sufletul a devenit un albatros

cu…

Bolnav e adevărul, râios, și-al celor drepți.

Și-i veștedă lumina, a Soarelui și-a Lunii.

Pe cap mi-am pus corola, cea de minuni, a lumii,

Ca s-o strivesc, lovind-o, cu greață de pereți.

*  *  *

Tot ce-i frumos – dezgustă – prin lipsă de obiect,

Și orice formă  fină și dulce-nțepătură.

Sunt toate umbre goale sub o idee pură...

Și jalnice fantome al unui gând perfect...

E-adevărat, prin sine, ce știu…

-De ceruri... de pământuri-

Lupii care urlă-n suflet nu se-omoară cu securea,

Nu li se jupoaie pielea într-un crâng îndepărtat;

I-am hrănit de-amar de vreme c-am orbecăit aiurea

Şi-acum stau sătui pe labe de atâta ospătat.

M-am rugat la cele sfinte, prin metanii, abătută,

Să-mi oprească paşii astăzi din plecările spre hău,

Piruete-n miezul vieții de pierd ultima redută,

Deși-n poarta veşniciei bat părerile de rău.

Să…

La fel de tristă noaptea scăpată din strânsoare

în ochii …

în crude ierburi caii tăi adastă

aștepți, doinind, a Râului Nevastă

cămașa de mătase pururi castă

desferecată-i azi pentru iubire…

felină albă, trestie subțire

Amalasunda – pânză de păiangen

cu părul despletit, fuior de alge-n

vifor de iubiri încolăcire

cu brațele ghirlande de pelin

ți-a frânt grumajii năclăiți de dor

cum ai răpune puiul de cocor

cu buzele aprinse de venin

secatu-ți-a al ochilor…

A miere şi pedeapsă simt miroznă

În amorţita aripă de vânt

Adulmec dulcele pe muchia de cuvânt

Copilul care sunt, îmi pregăteşte-o poznă?…

Încă un pahar

se îmbată cu iluzia

că viața e un vis

ce ne minte pe toți

când facem dragoste

cu mâinile în păr.

Se jura pe degete

că cerul e pătrat

într-un colț

lacrima se zgârcește

ochii ei

îi măsoară pulsul

umbra minciunii.

Sunt mort

amorțit de depărtări

știa cum sunt

ďupă nume.

Mă iubea.

Zi de zi.

Îi aud pașii în vis

și-mi spun ferm

că va rămâne

ținându-mă de mână

să nu…