pas cu pas m-alungă

și mă cheamă iar

urmele prea stinse

pline de amar

vor să mă arunce

de pe pisc în zbor

fără vânt și aripi

piatr' am să cobor

te revăd în umbre

în oglinzi și ape

tremurând cuvinte

care vor să scape

te adun în versuri

instinctiv din cioburi

rănile-mi fug râuri

despuiate…

câmpiile și-au trimis plugurile departe

pământul a strigat

că n-o să le dea caii înapoi

caii aceia de nădejde

care au trudit

prin apele ieșite din matcă

de luni până în platoșa…

Dilemă

Mă întreb, noaptea, Doamne, cum e bine să fac

Dau frâu liber poeziei sau mai bine să tac.

De harul acesta nu pot să mă tem

Un dar, de la Tine nu devine  blestem.

Cuvintele-n minte se adună şi curg

Şi-n valul trufiei mă cred demiurg.

Scriu versuri, dau sfaturi, făr-a fi competent

Convins că aceasta se numeşte talent.

Nu tot ce voi scrie, o să-ţi fie pe plac

Dar ştiu că-mi vei spune, că n-am voie să…

se pornesc sirenele

se rotesc dilemele

simțuri fug de haosul din piept

aici mi-e veșnic amintirea arhitect

e tot cuprins de-un nume

e tot ca un apus

zi-mi ce se suprapune

cu ceea ce-ai răpus?

se trezesc tristețile

se omoară viețile



se-neacă minciuna ca drogul în sânge

simt rece cum infernul cu sine mă atinge

iar din amarul adevăr

răspunde-mi ce-ai uitat

şi…

când am învățat să fac avioane de hârtie

am avut grijă să nu se aprindă

haina pădurilor

e drept

uneori au zăbovit în ochii soarelui

cât să-și ascundă zborul

într-o liniște de aur

dar s-au întors ca soldatul din schijele dragostei

atunci am cules viile

și am aflat că poți îmblânzi lupii pierduți

în flăcările toamnei

și eu îi văd

și tu îi vezi

- o ceată de umbre în mișcare

și niciun fotograf care să le…

cărările flămânde-n lut aruncă

seci amintiri citite printre rânduri

priveghi spășit de vreme răstoarnă grea poruncă

în ruginite capete de gânduri

ne lepădăm de minți în vieți trecute

prin zori de plumb ne zgribulim a iarnă

e grea de înțelesuri povara ce ascute

de vene tot veninul care-l toarnă



doar bobul știe năpusti…

Dorul ei de feciori ca o plagă augustă

Peste deltă și munți, și-altă plajă îngustă,

Din zăbrele de fier a scăpat în neștire

Și pe brâuri de cer, vulnerabil din fire,

Ca un leu prin saivan ce-și adulmecă prada,

Se rotește pribeag, necăjind-o pe Rada,

Apoi rage profund ca închis într-o cușcă

Să o muște de piept ca un glonte din pușcă!

Prin găvane pustii un ecou fără preget

Îi agață de gât, kilometri de…

priviri alergânde

sclipesc lângă stele

zâmbete lungi

se prefac în scânteie

gânduri profunde

cu un pic de mister

ca mii de petale

scăpate din cer



inimi tot bat

pulsând fericire

cântece sună

trezind amintire

în ochi vezi imagini

ce dulce te strâng

ca mii de petale

dansate de vânt



lacrimi dispar

şi se trec într-o clipă

suflet se naşte

din jalea topită

durerea…

în fața casei

brumă de un deget -

iar țese mama



     *****



ploaie de toamnă -

pic cu pic zilele  …

Boț de aur boț de gheață

indiferența  o mă răsfață

Costel Zăgan, Distihuri rebele

Zburătăcesc pe dealuri,

urcând piscul solar.

Lăsată-n urmă, lumea

se face furnicar;

Privesc, bătuți de gânduri,

copaci ne'ngenuncheați,…

du-te-n crucea mamii tele!

m-ai văzut că-s mai înalt,

mai sfios, mai alb la piele,

mai dispus la triplusalt?...

ce-mi tot vii cu lugu-lugu,

ce-mi tot cauți prin sertare?

n-am să-ți trag prin vie plugu’

n-am să-ți intru-ntre picioare,

draga mea, iubire mare,

draga mea însoțitoare,

du-ți în moașe-ta…

te chem să pierzi prezența timpului

ce nu-și găsește urma niciodată

să vezi perfectul alergând atât de simplu

și tot la ce-ai visat vreodată

te strig din jocul de lumini

să treci prin sita ochilor de soare

să scapi de umbre și dureri la care ții

cu sufletul păzit de-o închisoare

în clipe noi de sete te invit

să balansezi debusolat prin sensuri

să chemi amorul prea uitat și obosit

pe…

smulsă de vânt

o frunză despică toamna în patru

pânza de păianjen pune…

O mașină bandajată

  are

  dureri metaforice

  de

  stomac

  În valea variabilă

  a

  surâsului

  Un șurub

  recită…