aceste cuvinte vor veni prea târziu 

 

mai devreme sau mai târziu

aceste cuvinte ți se vor strecura înăuntru

prin fereastra deschisă;

și ele sunt un strigăt de avertizare

ca soarele coborât în spatele culmii

fără mișcare, fără gânduri pe un țărm amândoi

aveam mari speranțe,

dar am lăsat mai devreme sau mai târziu norocul

târât în volbura nopților

și mult încercat de galopul singurului căluț sălbatic

care mai aleargă în poezie.

numai impresia că-mi zboară gândul la ea

ori noaptea își cântă isprăvile

am îmbrăcat eu în cronici poveștile mele

sub aceste ramuri dezgolite de furtună.

vezi?... așa zboară cocorii

înainte de a se roti și lăsa la pământ

ca loviți de trăsnet prin plumbul iluziei.

am mândria mea că te-am născut într-o carte

și acum când e plină miriștea cîmpiei de ciulini

când aud cucul cântând în parul de la vie

sau marea e fântâna mea de năzăriri,

ca un lup flămând ridic ochii

să te văd de niciunde vâslind

în marea pe care nici pescărușii n-au reușit

cu strigătele lor în ultima noapte de dragoste

să cheme ploaia

să ridice punți de viscol și nesfârșite plecări

peste acel anotimp de întâmplări nemernice.

Vizualizări: 74

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Octombrie 28, 2020 la 4:00pm

Chris:  Fiecare comentariu îmi pare un ciripit (în cuibul, acum rămas gol de la geamul de unde vă scriu), amintindu-mi că trecutul e ca o pasăre care nu s-a putut desprinde să-și ia zborul spre ținuturi mai călduțe (ca-n povestirea lui I. Alex Brătescu-Voinești, cea cu puiul de prepeliță), dar și prezentul e iluzia ce se destramă ușor sub ochii poetului, atunci când își scrie poemul și alunecă, printre amintiri, într-o fântână a timpului. Drag și popasul tău, Chris!

Comentariu publicat de Chris pe Octombrie 28, 2020 la 7:09am

foarte frumos, melancolic si profund...

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Octombrie 27, 2020 la 4:39pm

Ioniță Gabriela:  Poetul face parte din poveste, Gabriela. Rostirea amară a unor versuri, e doar sceptrul cu care se apără de cititorul gen „Toma necredinciosul”. Știm doar ce spunea Nichita despre adevărurile (și nu poveștile) ce nu trebuiesc turnate la urechea poetului: „Feriţi-vă să-i spuneţi ceva poetului,/ mai ales feriţi-vă să-i spuneţi un lucru adevărat./Dar şi mai şi, feriţi-vă să-i spuneţi un lucru simţit”. Povestea unui poem scris, e povestea fiecăruia dintre noi. Depinde doar unde aflăm (în această poveste), sentimentele noastre, când clipa lui de azi nu e clipa ta de mâine, dar ne face părtaşi la acţiune, iniţial, apoi cu mână de maestru şi-a luat în spinare cuvintele şi doar profetul din el mai duce la capăt povestea aşa cum fusese ea trăită, de noi toţi, sub astre. La bună vedere!

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Octombrie 27, 2020 la 4:21pm

Vasilisia:  Cred că, oscilând între cele două stări sufleteşti, tristețe și nostalgie, poetul se trezește din visul scrierii unui poem de parcă ar improviza la pian, dar e starea incantaţiei interiorizate în faţa lucrurilor şi a meditaţiei nostalgice asupra lucrurilor pierdute în urmă cu atâta nostalgie. Și îmi vin în minte vorbele Natașei din romanul lui Tolstoi, pe care l-am „frunzărit” într-un eseu și trimis pe o carte recentă. Ei da, putem  spune şi noi, cu nostalgie, ca Nataşa (din Război şi pace), Soniei, când chiar credea – că în apa oglinzilor luminate de flacăra lumânărilor putea – zări chipul iubitului: „de ce unii or fi văzând şi eu nu văd?”. Ori să împrumutăm tristeţea Ninei din Pescărușul lui Cehov: „Dumneavostră v-aţi găsit calea, ştiţi unde vreţi să ajungeţi, iar eu tot rătăcesc în haosul visurilor şi imaginilor...”. Și se gândea la acel Treplev care îşi trage un glonţ în inimă la final, de fiecare dată când se joacă piesa. Şi nimeni nu s-a întrebat până atunci, ce gândea el în pauzele dintre acte... Și ce rol ocupăm noi, poeți și cititori spectatori, în sufletul său, când el, Treplev, simţea nevoia unei mărturisiri? Așa și cu acest poem, doamnă Vasilisia. Mult drag!

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr Grădinariu pe Octombrie 26, 2020 la 11:05pm

Tristețe și nostalgie. Eu nu le văd sinonime perfecte pe acestea două. Minunată poezie! La dumneavoastră, până și comentariile sunt mici poeme. Îmi place să le citesc.

Comentariu publicat de Ioniţă Gabriela pe Octombrie 26, 2020 la 8:32pm

fiecare vers e un fel de poveste micuță...mi s-au strecurat în suflet ,, mai devreme,, ...REVERENȚĂ!

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Octombrie 25, 2020 la 8:53pm

Valeria:  Visul fiecăruia, Valeria, e acela de a dobândi fericirea vieții, dincolo de orice strigăt interior, dincolo de orice uimire care-a întins drumuri de nu le mai dăm de capăt. Cum viața se depărtează ca un vis de fiecare dintre noi, și candela cerului licărește acum tare departe, nu cred să mă fi înșelat când am crezut că ideile niciodată nu surprind viața fiecăruia până la capăt. Ci, doar uneori, cu ceva ce seamănă a  fericire. De aici, din depărtare, un gând drag!

 

Comentariu publicat de Valeria Merca pe Octombrie 24, 2020 la 8:45am

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” Nichita Stănescu 

Un poem superb în care nostalgia curge, precum o ploaie benefică.

Am citit cu admirație!

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Octombrie 22, 2020 la 8:00pm

Doamna Sofia: Se spune că pe un autor trebuie să-l căutăm în fraza în care se dezvăluie în întregime. Pe Eminescu, da!, îl putem găsi oriunde... numai că noi tot orbecăim, precum se spune (Homer amintește) despre tracul Tamiris că ar fi fost învins într-o întrecere decătre muzele sale, care i-au rupt lira și i-au luat vederea. Cât mă privește, da, aveți dreptate: un vânt rece mă bate dinspre trecut și simt mai multe lucruri în același timp. Dar cine mai are timp să se oprească locului și să te asculte? Ori ni se pare că suntem singuri... Salutări buzoiene! 

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Octombrie 22, 2020 la 10:06am

Vei pierde dorul de părinți și visul de luceferi - spune Eminescu.

O meditație filozofică cu accente lirice sensibile, o confesiune născută din amintiri. Gândul aleargă după morgane ale tinereții.

Un poem fermecător, emoționant.

Cu deosebita plăcere a lecturii,

Sofi

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

colaborări

în parteneriat cu

Revista „Eminesciana” 

ultimul număr

AICI

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2021:

  1. Mihaela Popa
  2. Sofia Sincă
  3. Valeria Merca
  4. Ana C. Ronescu
  5. Tudor Cicu
  6. Toader Răduță
  7. Nicolae Rolea
  8. Angelina Nădejde
  9. Mirela Grigore

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de Monica Pester
cu 20 minute în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu îi place postarea pe blog pagină filozofală a lui Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Clipe a utilizatorului Herțeg Claudia (Mota)
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu îi place postarea pe blog Clipe a lui Herțeg Claudia (Mota)
cu 3 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ghinionul a utilizatorului Dinca Valerian
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu îi place postarea pe blog ghinionul a lui Dinca Valerian
cu 3 ore în urmă
Dorina Cracană a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog gând a utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Dorina Cracană îi place postarea pe blog gând a lui Vasilisia Lazăr Grădinariu
cu 3 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Timp și destin a utilizatorului Corneliu Neagu
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu îi place postarea pe blog Timp și destin a lui Corneliu Neagu
cu 3 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cântec a utilizatorului Monica Pester
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr Grădinariu îi place postarea pe blog Cântec a lui Monica Pester
cu 3 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog monolog sub hipnoză a utilizatorului Floare Arbore
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Dinca Valerian îi place postarea pe blog gând a lui Vasilisia Lazăr Grădinariu
cu 4 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a lăsat un comentariu pentru Ioniţă Gabriela
cu 5 ore în urmă
Vasilisia Lazăr Grădinariu a lăsat un comentariu pentru Corneliu Ion
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de Vasilisia Lazăr Grădinariu
cu 5 ore în urmă
Pictograma profiluluiCorneliu Ion i-a dăruit un cadou utilizatorului Ada Nemescu
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog Nopţile încep să aibă foşniri a lui Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog gândul de miercuri a utilizatorului gina zaharia
cu 7 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Labirinturi  2018 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2022   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor