când departe voi fi, iubito, cată-mă

acolo unde hălăduiesc în pustiu...

cu vinuri amare și miere îmbată-mă!

mi-e de-ajuns un semn al tău ca să viu

când destrămat voi fi, adună-mă

la casa ta de iasomie și dor!

în palmele tale fierbinți împreună-mă

și suflă peste mine cu pașnic fior!

când neîmblânzit voi fi, coase-mă

de fermecatul și zburătorul tău covor!

cu palmele calde pe ochi apasă-mă!

dormind mă poți iubi mai…

• pașii ochilor închiși
  
  privesc prin umbra lor
  
  sinceritatea
  
  nepercepută.
  
  și inima noastră
  
  împărțită
  
  cântă mai departe
  
  prin zâmbetul meu
  
  ce îl sărută
  
  pe al tău
  
  nevăzuți.
  
  privirea lumii încremenește.
  
  timpul nu e la fel
  
  unii au rămas în umbră
  
  în propria cenușă.
  
  construiesc noi pași
  
  alți ochi
  
  pregătiți
  
  să se cunune.
  
  iubirea călătorește
  
  pe drumul ei
  
  independentă
  
  de dependența umbrei
  
  sale.
  
  dimineața…

Ca un hoinar iau urma unui vers

Iar şoapta mă avântă în visare

De câte ori la ceea ce n-a mers

Nu am găsit refuzul la chemare.

Văd fără conţinut un ideal

Cum n-am tot timpul dedicat, îmi pare,

Ca din puţinul dintre val şi val

Să mai salvez o lacrimă din mare.

Un gând hoinar îmi predică să fur

Şi cu, şi fără voia mea minutul

În care să-ndrăznesc fără cusur

Pentru moment,  să definesc…

sufletul meu suferă cumplit

s-a spart în două vaza cu amintiri

ochii au secat de atâta plâns

aruncă-te de pe cerul gurii tale

învelește-ți inima într-un ziar expirat

trupul tău e o erupție de votcă

îți…

Am strâns în pumn pământul plămădirii

și parcă reavănul din el îmi murmura:

,,Ia plugul, trage-mi brazde prin vertebre

și-nsămânțează veșnicia-n pâinea ta!

Moșia asta nu e de vânzare,

cum nu e vântul ancestral printre Carpați

și cerul viu, cu-albastra lui culoare

- tărâm cutreierat de vulturii rotați.'' 

Prin depărtări, gorgane princiare

- în ritmul tobelor de luptă, ne'nfricat -

se-aud cum, palpitând…

de nimic nu ți-e teamă pe lume de ai

brațul de stei, arme bune si cai!

n-ai frică de canalii, de Omul Spân

de Omul Fățarnic ori de Cel Păgân

de Femeia-Șarpe, de șarpele din stog

de Bizonul Negru ori de Inorog!

nu-ți bântuie pieptul Neantul, Neființa

în șa drept să stai ți-e toată silința!

te-nsoțesc necurmat pe cărările Sorții

cochetând și râzând Slujitoarele Morții

slujitoarele tinere purtându-și…

Ești numai tu?                                                              

Zac clipele în comă

Pe treptele bastarde.

Le-nvolbură prezentul

Și mânios le arde.

Le vrei sucite-n clește

Și încrustate-n plombă

Dar clipele mirific

Și îndrăcit sucombă.

Să fie oare-acesta

Un semn pe-o cale mută?

Mai tremură privirea

Și clipa lung pierdută,

Și-n vatră stau să ardă

Pe…

Adâncul albastru se stinge-n durere.

Două roze se-apleacă spre geam.

N-am niciun vis, dorințe nu am...

Și e noapte, și-i somn și-i tăcere...

Multe gânduri se ascund sub pleoape.

Un lanț de cuvinte se rupe din piept.

Nici nu mă rog și nici nu aștept...

“Ești Eros, ori poate – Agape? ...”

*  *  *

S-au luminat străzile toate –

Felinarele-n aur le-au învelit.

Un ghemotoc de minuni s-a…

Se răsucesc ruginele curate în frunze-abia

trezite. Pe-nserate, se-aruncă ceața peste

fiecine. Rămân în zare goluri de durate

fără lumini. Din ramure vecine, coboară

toama-n orice mărăcine. Prin ceață vântul

vine să arate cum aerul se umple-n clavecine.

În toamna capturată de paragini, sunt

protocoale scrise fără margini de a găsi

un loc pentru iubire.

Dar sufletele noastre circumscrise,…

încă o zi mi s-a prelins sub pleoape
în ochii mei n-a mai luci vreodată
dar simt sămânța ei crescând aproape
chiar dacă-mi spune corbul: ”niciodată!”

cu un surâs luat ca o creanță
mă las sedus încet de lumea caldă
a viselor... ce-n ochii mei se scaldă...

în zori pornesc la drum cu o speranță
chiar dacă-i grea... și-adesea-nlăcrimată

chiar dac-aud ecoul: ”niciodată”!...

mă trezesc dimineața și văd că nu sunt eu

îmi lipsește brațul de la degetul mijlociu.

zilele trecute l-am lăsat la farmacia-amanet

alții și-au lăsat inimile membrele și rinichii.

din cauza bancnotei cu chipul lui Iorga

plâng într-o călimară și își beau lacrimile.

ele pătrund în creierul farmacistei fără nume.

deschid fereastra și mă îmbrac cu vântul

afară sunt 30° iar inima a înghețat în mine.

horoscopul îmi spune mereu același lucru…