Mi-ai spus să tac

când și tu tăceai.

Voiai ca tăcerea

să fie adâncă.

Dar, de fiecare dată,

se găsea cineva,

altcineva,

să scurgă

prin crăpăturile

tăcerii noastre

neliniștitoare umbre.

Ceasul, bunăoară,

picura timp pe podea

cu tic-tac-uri umede

de urmele pașilor noștri,…

E-o vreme

E-o vreme când șoptirea se cere ascultată,

e mult de când ecoul se stinse-n depărtare…

Din căi reverberate, ușor, trecutul moare,

de nu-l salvezi în slove pedeapsa-i meritată.

Amurgul e o taină ce-nvăluie mistere,

se pierd în el legende, poveștile…

                                           Prea puţin tot ce-a rodit

                                      bucuria noastră!

                                Zboară, zboară tot mai sus

                           Pasăre albastră

                   şi ascunde în argint

               pe un mal de lună,

          ca-ntr-un mare labirint,

     Inima-mi…

iubire incurabilă, hai să zburăm din nou pe mătură,

nimic nu poate fi mai răsplătitor decât statul în aer, să

jonglezi cu bile aurii,

                                      admirând fluorescența,

iubire inoperabilă, urcă-te pe scena…

Sonet  CXI 

Când frica însoțește mulțimile flămânde

Iar groaza că un mâine va fi mai rău ca azi

Întunecă gândirea și nu mai poți să scazi

Curajul de-a fi tare din multele osânde.

Când foamea te ucide și-n umbra ei decazi

Durerea e cuprinsă de răni prea sângerânde

Iar vorbele îngheață, tăcerea le ascunde

Te lași călcat de alții, greu te ridici când cazi.

Voi, suflete curate, nu vă lăsați…

Odată cu seara venită-n tăcere,

un dor rătăcit se întoarce-napoi,

ajunge călare pe rime stinghere

găsite-n poeme vorbind despre noi.

.

Iar noaptea ce cade din cer deodată   

aduce și visul, din…

Revin pe-a  sângelui cântare 

Ðin drumuri reci și-ntunecate 

Mi-a fost atât de dor de soare 

Legat am fost sub trei păcate. 

Cerșeam întruna viață nouă 

Sub geana cerului umblând …

Iarna asta îmi pare tot mai fadă

Și nu mai este cea de altădată!

Surie, taciturnă, deșănțată,

Doar ceața și noroiul prin ogradă!

Pe ici, pe colo, câteva scrijele

Ascunse soarelui să nu le vadă

Pe sub un gard sau colo sub…

Deja la mine-i primăvară, pe când la tine-i încă  iarnă:

Bucuria e în tine, când lași timpul să se cearnă!

Deja la mine-s flori pe ram, la tine-s flori de gheață-n geam:

Ce-ar fi să ne visăm cu aripi, pe când spre Soare lin planam?

Deja la mine-i volbură de vânturi, pe când la tine-i loc cu pace:

Dau cu zarul printre timpuri, să văd ce soarta face!

Deja la mine e târziu, pe când la tine e devreme:

Din timpuri…

Urcușul de bivol, spre muchii neclare,

mi-l port ca Sisif având lumea-n spate;

Năluci din adâncu-mi răsar pe cărare;

Hercinicul ochi prin ceață se zbate.

Pătrunde-n vertebre ozonul și parcă…

cu gândul

la merele tale gura mă ia pe dinainte

cel mai bine îți stă departe de ceilalți

streașină la ochi

palma ascunde dorința

în loc de răspuns primești un timp

să nu fii văzută când ții post

de bărbat

mâna îți tremură pe carte

în cădere jupa atinge butonul de panică

vântul îmi smulge înjurăturile

frunze cu gâze în spirală

pe spatele unei ilustrate scriu tot ce-mi trece

prin…

Motto: Fiecare om este vinovat pentru tot binele pe care nu l-a făcut - Voltaire

Trepte ‘nalte, trepte joase

Mă împiedică s-aud

Calde rugăciuni sfioase

Pe cărări de suflet curg

Vămuit prea nemilos

Sufletul adus de spate

urcă numai în frumos

trepte joase, trepte ‘nalte

Ca un felinar stingher

O speranță stă de strajă

Dar din ceruri doar un cer

Ispitește ca o…

O punte nevăzută mă duce peste vreme

să regăsesc uitarea, în timp nedefinit,

când dorurile mute încearcă să mă cheme

la vechile hotare, pe unde ne-am iubit.

Dar căile uitării sunt tot mai încurcate,

rămân mereu ascunse în false…

păzește între nevăzut și ne-nțeles,

împletit de durere și plăcere,

ține instrumentul lemnului într-o mână,

succesul și eșecul în cealaltă,

atinge neprevăzutul cu inimă de sculptor,

sensu-i nu-i dat de cunoaștere sau faimă,

nu toarnă nici ca ploaia, nu bate nici ca vântul,

nu vine prea devreme, și nici târziu nu pleacă,

și dacă vine, nu vine să rezolve puzzle-ul,

trimite roua s-amestece lumina-n țărână,

se ia cu umbrele la trântă,…

Sonet CVII 

Pe rafturi fragile stă timpul, în cupe de-argint, ordonate

Cu viețile stinse în noapte. E grea rătăcirea prin ele.

Candela aprinde lumina, se-nalță încet către stele,

În gânduri, cu izul tăcerii, cel vechi își ia locul în spate.

Ecoul ascuns în cuvinte răsună în clipe rebele

Și tot ce a fost se întoarce în porții mărunte, curate,          

Cu vocea căruntă, pustie, pierdută sub vântul ce bate

Uitarea de…

Cine duce și aduce,  

Cine face și desface,

Cine moare, și învie

Ca-ntr-un soi  de melodie

Fără vers,

Cine-nfundă și desfundă,

Cine-mparte și desparte,

Cine cântă și descântă

Într-o altă slovă mută,

Ca din mers,

Cine toarce și se-ntoarce,

Juniori și junioare,

Seniori și senioare,

Concert pentru fiecare

Are viața.

Cine explică, implică,

Cine frânge,…

Mirajul jocului de umbre

Ascuns în crusta timpului meschin,

Se oglindește, face tumbe, 

În tremur surd și în suspin.

Misterios, pierdut privirii mute,

Nedesușit în bezna ancestrală, 

În spațiul mitic,  eului să lupte

Îi e nevoie de-ndrăzneală.

Mult ciufulit de vănturi reci, 

Îmbrățișat de brazii cei înalți, 

Tu loc…

                                                               pe lacul Snagov

                                                                   zi de februar’

                                                                   trei peşti din

                                                                                   apă

                                                                                    sar

                         …

                         împrejur mi-aduci tăcere

                    lin călcând prin iarba verde

               ca un val de mângâiere

          tainic visu-n el mă pierde

     peste mine paşi gândiţi

umbră limpede răstoarnă

c-un sărut nectar trimiţi

     peste buze mi se-aştearnă

          dar să nu grăbeşti secunda

               parfumul de a fi sau nu

                    cel îmbătat îţi este…

De cum se duce ziua pe căile astrale,

iubitele plecate se reîntorc din drum –

aduc mirajul vieții în mitice pocale,

găsite pe-nserate într-un poem postum.

Să beau, pe îndelete, din ele câteodată,

la orele din noapte, când dorurile…