împrejur

[Stanescu Valentin]

                         împrejur mi-aduci tăcere

                    lin călcând prin iarba verde

               ca un val de mângâiere

          tainic visu-n el mă pierde

 

     peste mine paşi gândiţi

umbră limpede răstoarnă

c-un sărut nectar trimiţi

     peste buze mi se-aştearnă

 

          dar să nu grăbeşti secunda

               parfumul de a fi sau nu

                    cel îmbătat îţi este unda

                         spre inimă-mi păşeşti doar tu...

 

                                      20.12.1989

 

[Stanescu Valentin]

Doamnă Vasilisia, zilele nu seamănă între ele infulenţând stările sufleteşti, fireşte. Am întârziat răspunsul trecerii Dumneavoastră aici. Am încercat să îndrept finalul poemului dar nu am aflat imediat coerectorul de ritm. Vă mulţumesc pentru aprecierea încercărilor mele de poezie depărtate de forma fixă. Să ne bucurăm mai des cu poeme!

[Vasilisia Lazăr]

Frumos! Parcă îmi plac mai mult poemele dumneavoastră care nu respectă o formă fixă.

Ultimele trei versuri de aici se îndepărtează de ritm, poate le revedeți. 

[Stanescu Valentin]

Alexandru, cu bucurie citesc aceste gânduri ale tale când ai privit ’’Împrejur’’ şi ai asociat din memorie clipe trăite cândva. Ce e frumos trece repede!

 

[bolache alexandru]

Cu plăcerea lecturii am lăsat un semn... Liniștea adusă de valul mângâietor al iubirii!

[Stanescu Valentin]

Dan, mulţumesc pentru cuvintele adresate poemului meu, gândului meu turnat în forma grafică ce devine ’’patent’’ fără brevet... Nu ştiu alţii ce spun dar mie, în fiecare seară, deschiderea paginilor de aici îmi creează o stare deosebită, mă rupe de tumultul zilei, chiar dacă postările nu sunt întotdeauna vesele dar îmi dezvăluie alte şi alte laturi ale vieţii. Când vei aduce  un poem hazliu aici?

[Stanescu Valentin]

Grig, mă bucur că ne regăsim fiecare în cuvintele celuilalt şi ne stârnim amintiri din vremurile romantice... Aştept nişte texte din vremurile acelea dragi.

[petrut dan]

Un poem delicat, o desfășurare grafică potrivită, un moment poetic frumos, stimă!

[Grig Salvan]

Un cântec de dragoste tandru și învăluitor, ca o muzică în surdină. Mă uit la dată și parcă-mi stârnește o undă de melancolie, amintindu-mi de tinerețea mea și de faptul că am și eu unele dintre texte scrise tot în acea vreme romantică plină de elanuri spirituale, beatitudine și visare.

[Stanescu Valentin]

Ana-Maria Butuza, îţi mulţumesc pentru vizită şi te aştept cu un cuvânt pentru un dialog de întărire a sufletelor.

 

[Stanescu Valentin]

aDa, cel din alte timpuri îţi mulţumeşte pentru atingerea acelor gânduri. Viaţa e frumoasă! Cât de puţin ne trebuie şi nu ştim să ajungem în centru fericirii din noi. Este aşa o chimie de clară dar suntem atât de neputincioşi să îi atingem poarta, să o deschidem. Trăim fugar nişte clipe în care ne apropiem de poartă şi atât şi... atât!