mă întreb

dacă înăuntrul tău

porți un înger

trimis

pentru a-mi încredința

în fiecare zi

o veste importantă

despre tine

niciodată

nu va fi îngerul meu

vine doar

să mă învețe

cum să mă salvez

trebuie

să am încredere în el

chiar dacă

e înconjurat

de durere și suferință

odată misiunea

împlinită

îngerul te va ridica

în aureolă

devenind străini pentru…

Și în onoarea Limbii Române

numai flori Doamne și pâine

Costel Zăgan, Distihuri rebele

Aud lumile solare

murmurând scântei de faur;

Noaptea contureză Care, 

cu-nstelații săi miori… …

am iubit

și mă doare

atât de tare mă doare

încât respir pe furiș 

uneori 

mă ascund în șifonier

mângâi rochia ta…

Se lasă toamna încă aşteptată,

părerile de rău se-ntorc pe rând,

pe-o margine de clipă-ntârziată

la ușa gândului ajung dansând.

Și mă cuprind regrete insolite,

fără să știu de am greșit cumva…

Sunt noua castelană a muntelui Cristal

Sunt fără formă, abur fierbinte câteodată

Îmi pun cununi în plete, lucrate în opal

Și-mi acordez respirul cu norii, deodată

Mă dilat  și mă strâng în ritm interior

Ce bate cu ecou  în sunet…

dragostea
trebuie să ducă undeva
nu poate să fie
doar un strigăt
căzut în gol

înainte
de a-mi da trupul
trebuie să-mi dau
gândurile
mintea
și
visele

mă încăpățânez
să te iubesc
pentru că
tu
nu poți da
nimic
din toate acestea

Mă strigă veșnicia, cu nins tăciune-n gene

Și-alerg să mă supună, furându-i un minut,

Pe care mi-l strecoară cu bucurie-n vene,

Ca să-mi omoare bezna din traiul meu de lut.

Ridică-se hotare doar între foi de carte,

Când le voi prinde-n scoarță cu flori de Mușețel!

Cuvântul scris cu raze iubirea n-o desparte,

Căci are curcubeul prins pururea în…

Se pierde anotimpul cu bâlbâit fierbinte

Un Demostene poate, porecla-i - vară şuie

Aramă-ar vrea să poarte, neliniştea să-şi suie

Pe deget de destin, ca un inel cuminte…

Nu, fuga nu-i o artă! E doar plecarea…

Sub cedri de piatră mamuți odihnesc,

cu țurțuri în blănuri, adânc respirând;

Sisteme solare, pe arcul ceresc,

în noaptea polară…

Și iată-l, Marele Maestru, fin atingând viorile

Întocmai ca un cal buiestru ce larg crestează zările

Era când lumea se făcuse și totul se-ntrupa ușor

Când toate florile răpuse se desprindeau din locul lor

Și începeau o nouă viață, pământ, lumină și eter…

te iubesc
pentru că numai tu
știi
să păstrezi secretul
dragostei mele
pentru tine

de câte ori
te cuprinde strâns
îmbratisarea mea sinceră
se mai adaugă
o zi

din viață

În piele cu mireasmă de mohor uscat

Și-n păr cărbune aspru, din Iadul cu păcat,

Își unduiește trupul în dans țiganca smeadă,

Vibrând a libertate din viața de nomadă.

Îi curge jar din tălpi, din ochi îi sar scântei

În ritmul dat de galbeni - sălbatici zurgălăi

Și tresărit măiestru, izvor din tamburine,

Cu grație purtate de brațe lungi și pline.

Foșnește…

La Periprava,-n cimitir, 

se-așterne seara peste cuci;

Morminte triste, fără cruci,

se-ascund în spin de…

talpa aspră
a vântului 
îți piaptănă părul
dimineața
când Luceafărul îți spune

să nu porți în pântece
grija zilei de mâine
Domnul are umerii mari
lasă-l pe el
Pruncul va ști
și îngerii vor ști
deci de ce să te temi
tu ești singurul tău
dușman 

satul niciodată nu doarme

zicea bunicul

oricât de mult s-ar cuibări noaptea …

Se-ntoarce vântul împotriva mea

I-am deslușit intenția stângace

Când am pășit pe urmele-i fugace

Și-am  păcălit-o până  și pe  ea

Pe ea, pe sfânta iarnă maiestuoasă

Ce și-a uitat mantia pe cărare…

Un glas pornește din lăuntrul meu,

ecoul se întoarce peste gânduri

din spectrul sfânt al unui curcubeu

rămas din vară priponit în prunduri.

Izvorul nu mai curge pe sub prund

dar curcubeul din pripon ascultă…