Plângeau doi ochi, pierdută, o silabă
Iertaţi-mă, dar n-aveţi o silabă-n plus?Nu ştiu cum am făcut de am pierdut-oÎn versul meu din ochii tăi ce nu-s.Pe drumul greu... şi cât de mult am vrut-o.*Ei au avut o viaţă prea fugarăÎn fiinţa ta ce rezona cu-a mea.Urcaţi în trenul morţii dintr-o gară,Un asterisc i-a regăsit pe-o stea.*Azi mai păstrez metafora smerităÎn ritm domol al unui recviem.Îţi scriu iubirea-mi nemărturisităŞi ochii tăi renasc cu-acest poem.** *Iubiţi-vă dar vă mărturisiţiSublimul sentiment, nu într-ascuns.Şi nu vă…Vezi mai mult
