Șoptiri... (7)

[Răduță If. Toader]

Vrânceanca

Ce mână truditoare și măiestrită-n toate,

de la mirosul pâinii - cuptorului mireasă,

la susur de izvoare și apa rece-n casă,

de la mirosul ierbii cu tril de ciocârlie,

la macii dintre spice ce sângerează-n ie,

de la scăldatul pruncului din fașă

la frângerea colacului pentru nănașă,

de la lucrat ogorul în zeci de cărărui,

la cânt de bucurie când seamănă pe grui,

de la gătitul casei pentru ales și prunci,

la strângerea recoltei pe dealuri și pe lunci,

de la țesutul lânii în sute de modele,

la-împodobit grădina cu flori de toate cele,

de la gătit mâncare de-ți lasă gura apă,

la zâmbetul pe față și tremurul de pleoapă,

de la cusutul iei cu doruri și simțiri,

la bucuria-n lacrimi a sfintei logodiri,

de la chicat* de ouă și pască la cuptor,

la ieșitul la horă ori seara în pridvor,

de la orice ar face vizibil ori discret,

la pețitul de fată, ținut la strict secret,

și de la alte multe nespuse dar făcute,

vrânceanca este-n toate un simbol de virtute,

ca mamă, fiică, noră, iubită sau vecină,

să îi sărutăm mâna de mare gospodină!

---------------------------------------------------

„a chica”- regionalism pentru „a încondeia”

ouăle de Paște

[Chris]

frumos omagiu!

[Denisa Curea-Popa]

Deosebită apreciere! 

[Manuela Munteanu]

Frumoasă odă închinată femeii de la țară (chiar dacă ați dăruit-o doar vrâncencei)! Lectura mi-a luminat sufletul. Am totuși unele sugestii: înlocuirea cuvântului ,,ieșitul" cu ,,zbuciumul" (poate), pentru că ,,zbuciumul la horă" e mai pitoresc; renunțarea la versurile ,,de la orice ar face vizibil ori discret, la pețitul de fată, ținut la strict secret" (nu se pliază pe coloratura versurilor precedente); atenție la regionalismul ,,chicat" (în Moldova, a chica înseamnă a cădea). Dincolo de sugestiile mele,  poezia este o gură de aer proaspăt.