și când oameni fără lacrimi

se îndreaptă spre apus

sacul plin al îndoieli

îl au în spate ascuns

câte vise împletite

într-o minte dau concurs

plutind astăzi către mâine

sensul vieții pare opus

dimensiuni plutind ambiguu,

război rece și anost

trecem strada în anotimpuri

care nu ne mai cunosc

am uitat cărarea sfântă

unde este „TATĂL NOST”

și biserica de mâine

va fi doar un simplu chioșc

clopote din lumi…

Ce densă e ceața

din sufletul meu 

Când ziua se sfarmă

Și cercul mă strânge,

Mă strânge mereu

un cerc de aramă

Viteza nebună

cu care…

O umbră și-o părere rece-n iarbă.

Aluneca pitonul, ca un val,

Ca unduirea apei către mal

Și, cu concentrica-i privire oarbă,

Hipnotiza năduful tropical.

Peste cupola junglei indiene,

Își revărsau, cu țipăt, fericiri,

Luau cu împrumut lungi înfrunziri,

În zbor prin teorii darwiniene,

Macaci, cu melancolice…

Fug caii disipând turcoazul mării, 

 și-apusul cade-n urmă sângeriu;

Se leagănă pe vânturi promontorii 

în ritmul de talaz înfrânt, iar…

Se simte primăvara, cu zile tot mai lungi,

iar gândurile-aprinse, în prag de neuitare,

cu dorurile-n brațe te cheamă să ajungi

când soarele-n derivă se duce la culcare.

Privesc de pe terasă spre malul aplecat…

eu nu mai cred 

în crocodili

deși e drept

poate greșesc 

mai au și ei 

poate dreptate

e mult prea ieftină…

Prin care suflet nu a trecut furtuna

și primăveri scăldate în lacrimi și în ploi

a înflorit salcâmul ,dar a căzut și bruma

eternitatea naște și se sfârșește în noi!

Prin valurile lumii ne naștem ca și flori

din dragostea esenței ,luminii clăditoare

din păcatul vieții pierdut printre ninsori

sub cerul nemuririi,în brațe ocrotitoare!

Se pierde steaua nopții, căzând în altă lume

se pierd florile vieții,călcate pe cărări…

Covid 19

N-a trecut de opt hectare limba lui spurcată-n vin,

Linsul său ne stă-n spinare ca seringa cu vaccin,

Ne îngroapă în duhoare plastic ars cu gaz sarin

Și ne-acuză de sfidare alergii de rozmarin.

Cad din ceruri ploi barbare, lacrime de crocodil,

Lacăte-s pe catedrale puse de-un jandarm abil

Și  purtând sfioși pe gură o bucată de textil,

Fără vlagă, stăm în față c-un tratat de drept…

cum ar fi
dacă într-o zi
m-ai iubi
ce apocalipsă
ar fi
cum ar fi
dacă pinguinii
ar vorbi
nu-i așa
ce minunat ar fi
vrăbiile știu
că iarna
nu durează o zi
nu-i așa
că ar fi minunat
dacă și tu
m-ai iubi

în portul visurilor 

a venit iarna

fulgi mari de singurătate

împodobesc 

bradul altădată semeț…

O oglindă fără ramă

Din drumurile vechi, cu spor

Mă-nsoțește ca o mamă,

Când de mine-mi este dor

Nu-i decât o bănuială

Că m-ar lua timid în brațe

Nici nu cred că e…

Noi încă mai suntem eroi neștiuți,  

cu ochii pe hărți adunate-mpreună

în ani fără glorii, în grabă vânduți

pe visuri lăsate la margini de dună.

Când clipa ne duce departe în zbor

spre vaste popasuri ivite în cale,…

nu mai sunt din timpul acesta.

zilele îmbracă decorul

cu vazele altor dinastii;

clipele se debarasează de mine,

de oasele albe, albe,

și se scurg în podele până încep să pută…



caut, dar căutarea e un târâș înapoi

spre patul nupțial,

spre locul unde nimicul se face carne

și toate înțelesurile ies din sfera…

Și timpul se zorise să nu mai curgă molcom;

Bezmetic alerga prin ițe de război ce  destrăma străbunii;

Îngenuncheau  - săracii! - să răposeze-acolo, …

Să-mi dai ce nu mi-ai dat vreodat,

Să-mi spui ce nu mi-ai spus nici ieri,

Întoarnă-mi dragostea curat

Găsește-mi loc de nicăieri

Când mă întorc din veacul meu,

Prind stelele cu mâna, iar…

Mamăăăăăăăăă!

Mă auuuuzi!

Lasă lâna din mâini ( se odihni și ea),

Hai la poartă, mamăăăă, să vezi cum, azi, trec Muzele,

Trec pe drum, prin gând și grădini,

Scapără-n ochi ca o lacrimă,

Trec Muzele, mamă,

Nu au plecat,

Uitele-s,

Uitele-s cum vin prin sat: - vin di la-nvățat dragul mamei,

Sprintene, grăbite,

Alteori spășite cu aere di zâne, cocheti, uitili-s cum poartă flori în…