Întins pe spate, cu privirile tâmpe, ce explorau tavanul odăii, care părea un ocean de lapte, ale cărui margini nu se puteau întrezări, din cauza blocajului mental provocat de cine știe, ce altă tâmpenie comisă, tânărul mire pipăia cu oroare substanța suspectă care-l acoperea, cleioasă și mai împuțită decât haznaua iadului. Strivi oripilat între degete ceva moale și un fior de dezgust îl străbătu din cap, până-n vârful degetelor de la picioare, urmat instantaneu de senzația unei electrocutări,…Vezi mai mult

Pe cerul de un albastru incert, fumegau încă desenele horror ale avioanelor de război, care până mai deunăzi spintecaseră văzduhul cu șuvoaie de foc și moarte, pe care le scuipau asemeni unor balauri înnebuniți, din burțile lor sătule de bombe. Tăcerea plana asupra lumii, la fel de perfidă și plină de neprevăzut, iar oamenii transformați în jivine înfricoșate, subnutrite și periculoase, ieșeau pe brânci din grotele săpate în pântecul muntelui, unde se ascundeau până trecea ploaia de plumb și…Vezi mai mult

Plânsul chitarei încetă, la fel de brusc cum începuse, scriind continuarea cântecului pe obrajii femeii, brăzdați de lacrimile remușcării. Degetele lipsite de vlagă tresăreau sub intensitatea suspinelor, smulgând corzilor îndurerate gemete prelungi. Peste ferestrele cenușii, ploaia își prelingea tristețea, iscodind curioasă odaia slab luminată. Din când în când, cerul despica întunericul nopții cu biciul său de foc, dojenind universul cu tunete asurzitoare. Brațele se strânseră avide în jurul…Vezi mai mult