Încă de la început fac precizarea că nu am contestat şi nu pot contesta acribia cu care lecturaţi textele postate şi nici atâta profesionalismul analizei şi criticii lucrărilor în cauză numai că am observat o fină adversitate, o irepresibilă concluzionare şi de aici o perceptibilă deplasare a poemelor mele spre acel nedorit rizibil. M-am întrebat de ce şi există o logică a neacceptării profanului care profanează spaţiul cultural, a maculaturii care inevitabil maculeaza principii şi standarde estetice.    Aceasta chirurgie estetico literară poate fi benefică în cazul în care aş accepta-o ca o resetare totală, ca o renunţare la o naturaleţe ce mă caracterizează prin imperfecţiunile ei şi poate absurd mă ajuta în evoluţia mea sufletească.

  Nu scriu din orgolii şi vanităţi mărunte, de aceea nu este acceptabil să pic în derizoriu şi deriziune insistând cu poeme care nu vor avea nici măcar acea calitate a vibraţiei intime, a temelor ce merită interesul şi poate aceasta vanitate a criticului poate fi acceptată chiar dacă formularea "s-a încercat un sonet" este parte din aceeaşi logică irepresibilă a verdictului definitiv pentru că nu fac nici încercări , nici experimente sterile, pentru mine este un sonet şi atât, nu o schiţă, o guaşă, o creionare, un şotron rimat ce-l postez inconştient de consecinţe.

  Ceea ce m-a făcut să simt o perplexitate plină de amărăciune este acea definire lapidară şi concisă a unei poveşti hilare ori nu am găsit nimic amuzant decât poate în anticiparea distanţării dintre finul cunoscător şi măruntul artizan, este un gust aristocratic în a ne amuza de ceea ce considerăm prostia şi lacunele celor care se pretind să zicem poeţi, ori eu din amuzament am scris poate fabule, nu mă pretind poet pentru că poezia este o latură a mea sufletească, atât de imperfectă cum pare aici dar este prea târziu să o socotesc păcatul capital.

    Poate a fost vina mea de a nu sesiza nivelul cerut la modul corect şi tehnic chiar, de aceea pentru a nu deveni penibil prin perseverenţă consider că trebuie să închei neinspirata mea prezenţă  cu scuzele de rigoare pentru trecerea  inoportuna pe acest site.

  Închei cu rugămintea de a nu-mi răspunde pentru că toate au fost spuse, vă înţeleg şi nu vă contest pentru că fiecare are libertăţile şi calităţile lui care merită preţuite.

Cu deosebit respect Mihai Katin