iubirea –

un drog pe care în afară de medici și dependenți

nimeni nu-l recunoaște

în cea mai expresivă ipostază a minții umane

un abis radiant unde omul se întâlnește cu el însuși

o nefericire aflată de obicei în custodia timpului sau a statului

în ambele cazuri o mică șaradă

dragostea o să vorbească în limbi dar sunt obișnuit să ascult

pentru că lumea este compusă dintr-o mulțime

de femei nefericite

îmi spuneai…

după aripi, un pescăruș

ne-a atins

mâinile,

sfâșie pielea într-o debarcare,

normandă

frumusețea va plânge, iar eu

îi voi îngriji umerii cu plasturi din valurile speriate,

să nu le prindă refluxul departe.



vor căuta dovezi că am fost:

eu, în orice femeie până la cercul polar, tu,

în fiecare bărbat

după un algoritm personal,

sângele își trage sarea din mine

în celălalt trup,

Dumnezeu ridică un templu...



ne…

zilnic mă uit după tine

ți-a mai trecut un an printre degete

fără amintiri cu statui ce ar da

orice să zâmbească



orașul

în care știu camera cu

un pat te-a oprit să intri desculță

simțeai cum vibrează podeaua

ca în reclamele cu primii supraviețuitori



am hotărât să îmbătrânim greu



îți închipui

o altă femeie în locul tău

nu poate fi altceva decât ideea de tine

un deja vu grafic cu singurătatea

nu poți trece…

după o viață ca a mea dragostea începe să fie

la fel

am crezut și despre tine

iată un om pe placul florilor



cu ochi ce întreabă mai mult

în fiecare cod al silabelor

simt starea de veghe a unui trup

dispus să iubească



te doresc atât de mult încât vara nu se va sfârși

niciodată

îmi spuneai să nu trec peste…

când vine noaptea mă îndrăgostesc

de sunetul mării

am senzația că iubirea este precum m-ar lovi cineva

pe trecerea de pietoni

îmi amintesc momentele când zâmbeai

pentru că vreau să conteze

dacă ar fi să-ți explic

tehnic

dragostea la prima vedere

se manifestă întâi în camerele inimii

lovește pereții despărțitori

unda de șoc se propagă de-a lungul căii

de minimă rezistență

izbește în ușile de…

îmi plac canțonetele napoletane

îmi aduc aminte de timpul petrecut la bar pe terasă

de războaiele romane din secolul întâi, de icoane

dacă trăiește mama nu-mi pasă

îmi place ploaia până nu dă în fiert

să stau noaptea la clacă sprijinit într-o noadă de coasă

oricât mi-ai fi de greu frate vin nu te cert

dacă trăiește mama nu-mi pasă

și număr la dorința ta nuielușe din gard

și pun deoparte ceva pentru frații mai…

până la tine nu știam cum să vorbesc cu

femeile

îmi arătau o cale ce mi se părea

greu de privit pentru

ochii mei învățați cu întunericul

strălucirea pielii îmi făcea rău

mă închideam între coperțile unei cărți pe care 

începusem s-o scriu

din timpul împerecherii cromozomilor x și y

nu-mi plăcea sunetul apei în fundația clădirilor

unde se cățărau norii- alpiniști utilitari

din domeniul serviciilor

mi-ai trimis…

numărul sub care m-am născut incită la lene și

agresiuni de tot felul

prăjiturile sunt doar pentru orfani

dacă adori plictiseala nu este de tine

zumzetul necontenit al dispozitivelor în patru timpi

forfota oamenilor reflectați de vitrine la sărbători

mulțimea sfinților citiți

în ferpare

te poți considera norocos dacă nu dai de ziua de vineri

doar că norocul este departe de imaginea

unui motor cu…

dragă ana

mă gândesc mereu la tine

la zâmbetul tău la mișcările trupului naturale

fără prefăcătoria

sau amatorismul specific femeilor plătite

să convingă

bărbații din jur

sunt atât de furioși încât orice moment de liniște

le produce durere  

de obicei

pariază pe lucruri imposibile cum ar fi…

doamne cum mai ninge și ce viscol bate

din bătrânii munți unde frigul suie

îți voi face focul pârtie și poate

neaua nu va trece dincolo de frâie

și m-aș închina singur prin nămeți

de te-ai învoi vara să mai țină

nu sunt căprioare cât am eu săgeți

să-i plătesc iubirii partea mea de vină

și ne-am bucura după-această iarnă

eu și dumneata c-am trecut cu bine

parcă eu mai mult n-aș privi cum toarnă

când dintre noi doi tu mori…

sunt un șoim care îți apără umerii

zbor de trei ori pe zi să știu

de câte ori îți potrivești după mine

sufletul

într-un ceas ticăie rar

nimic din ce împărțim la apus

nu se-mplinește în cărțile pe care le-ntind

arunc un băț apelor de deasupra de cer și

nici o pânză nu rămâne în larg

ce bătaie de vânt îmi pipăie umerii

mă iubești pentru că zbor

nu vei muri

am oase de…

o să te iubesc mai mult decât mi-ai plătit nemurirea

adorm cu televizorul

deschis

îmi place să-ți cercetez

sufletul

după mulțimea întrebărilor mele

plânge de frig

un exercițiu bun să rămân

treaz

nu mă sperie ultimul mort din familie

în orice moment aștept să-mi deschidă ochii

să-mi spună că se simte străin 

iarna

în trei zile ne va dărui cele mai senzuale

ninsori - buzele tale cu gust de…

trag de perdea

raze

pline de sexualitate

fiecare dintre celulele tale îmi este dragă ba în suferință și durere

mai dragă

împing statistica-n stradă

fac uitat mirosul frunzelor putrezite

pentru câțiva euro

poți să grăbești moartea oricui

își exprimă îndoiala

că vei trăi ca un emoji cu urechile mari

și cel puțin o pagină de socializare îți va purta

numele

în altă ordine

de idei

un număr rușinos de poezii…

oameni la apă

să bem în cinstea nevestelor și amantelor

de nu s-ar întâlni niciodată

când îți văd trupul

ca un copil nu mă bucur să zic

iată

os

din oasele mele carne

din carnea mea

această corabie cu pânzele

în vânt își expune părțile intime  

uleiul și toate comorile arabiei furate

pentru bărbatul promis

cel mai dulce omagiu scutirea de moarte

în timpul…

Privesc dincolo de pereți.

Forța mă trage de mâneca hainei.

O țigară mi-ar prinde bine acum, dacă sunt ultimele momente,

întreb în timp ce pipăi buzunarul din dreptul inimii.

Nimic!

Bătăile încearcă să se grupeze rănite.

Cerul pare o haină împărțită de molii.

În depărtare păsări mâncate . Luna încă nu iese soarele întârzie

mișc perdeaua. Este prima oară când îmi aud umbra vorbind

despre următorul conflict…

sunt primul om singur în orașul îndrăgostiților -

casa mea departe de casă

lumea are două fețe pe care trebuie să le accept

la persoana iubită

sunt bărbatul cel mai puțin ancorat

în realitate

ador să nu știu următoarea mișcare a

vieții

mă gândesc să spun ceva din biblie pentru cadavrul

zilei cu ochii fixați

la tendința noastră de a trăi cu orice preț

frumusețea unui roz acaparator

ce te face să…

totul decurge conform planului

planetele nefericite ce afectează soarele luna sau horoscopul

prin corp sau aspect

negativ

arată pe cel născut atunci ca având o viață scurtă și

bolnăvicioasă



lumea se roagă pentru moartea

lui putin

nu-i pasă sau cel puțin lasă să se înțeleagă

latura umană a revoluției nu-și va îndeplini niciodată scopul

așa cum are nevoie de instrumente precise

să afle de ce cinci luni nu se va putea apăra sau…

nu ne-am fi vorbit

dacă noaptea nu s-ar fi chemat

noapte

ziua nu s-ar fi chemat zi

iar iubirea nu ar fi lăsat nimicul

să se întâmple

în cele din urmă ne-am întâlnit

tu cu lumea în spate

eu de pe malul celălalt să ajung

mai repede

am preferat să trăiesc de parcă războiul

mi-ar fi întors frații

acasă

moartea nu ar fi apărut într-o zi de duminică

când nimeni nu muncește…