eşti mai înaltă

decât everestul

şi toată

din oţel

inoxidabil

pur

străluceşti

far magic

rătăciţilor lumii

zeitate olimpică

eu

ca un profan

ridicol

în corzi

mă caţăr pe tine

chinuit

şi-n fiecare zi

ca mine mor zeci

nu mă vezi

 nici nu simţi

că ţi-am…

hrănesc pana

în călimara timpului

și pregătesc manuscrisul

turnat

în lacrimi și riduri



mă strivește

corola de minuni a lui Blaga

cu mistere

ce încerc să le deslușesc

în fiecare zi



mă uit la foaia goală

simt cum povara geniului

vrea să mă cuprindă

dar fug

mă ascund

printre rândurile nescrise

și mă gândesc

la cuvintele…

dacǎ aș dori ceva

aș cǎuta inexplicabilul

dacǎ aș cunoaște ceva

aș ști cǎ este un drum

sunt însă confuzǎ

trecând prin mine șuvoaie de neînțeles

oprindu-se doar ce

respiră ca somnul

în profunzime

dar mǎ trezesc

luminată ca o cometǎ

ce zboară de-a lungul mileniilor

aliniate impecabil dupǎ…

O singură-ntrebare voi pune privirilor tale

lăsându-mă ucis de tot ce-mi vor răspunde,

când dincolo de pleoape în lacrimi se prăvale

durerea unui suflet ce timpul o ascunde.

Voi sângera în taină prin trupul meu câmpie

fără să las uitarea trecutul să mi-l frângă,

purtând pe braţe cerul cu tâmpla argintie

spre locul unde viaţa încearcă să ne strângă.

Nu vreau să ştiu amurgul sosit la întâmplare,

sunt singurul ce…

Te caut mamă, dar te găsesc

doar în vis;

Te văd frumoasă și tristă ca o salcie

ce-şi plânge durerea

îngenuncheată

de păcat.

Ţi-ai ferecat bucuria cu lacătul suferinţei

când m-ai uitat

într-o clipă de rătăcire

prin viaţă.

Primul cuvânt l-am dăruit

unui înger,

iar întâiul pas l-am făcut

doar ca să-l îmbraţișez.

El mi-a mângâiat creştetul

şi sufletul

cu aripa dragostei,

lui Dumnezeu.

Cred că am ochii tatei…

Mă învelesc în toamna, 
Ce cade peste mine 
Şi frunze de arţar 
În paşii mei se prind. 
Alerg printre copaci 
Ca să ajung la tine 
Şi braţele-amândouă
Zadarnic le întind
Să te cuprind iubite, 
Să-ţi plouă cu săruturi 
Din buzele-mi uscate 
De toamnă şi de vânt. 
Dorinţe condensate 
Renasc în începuturi 
Şi doruri nerostite 
Mă-nvăluie în gând.

și dacă tot risipesc îmbrățișări 
am ales să ating orbii 
până aproape de explozie 
apoi să miros ploile 
cu care trecem în altă zi

cineva ne-a ascuns în clopotniță 
și ne tratează cu vise

pulpe de dumbravă 
la hotar cu fruntea 
se îmbată cu mir

când am să învăț desferecarea 
am să dau alt nume fluturilor

poate acolo e poarta prin care pot afla secretul lumii

hmm...

zâmbesc amărui

zâmbesc crud

zâmbesc mirat

zâmbesc!

plănuisem altceva pentru această stradă

ceva legat doar de iubire

denumire?

taimforlăv…

Nu mai sunt păsările-n ramuri

s-au dus cu zborul lor spre zări,

zadarnic umbre-mi bat în geamuri

şi-mi pun atâtea întrebări.

Sunt tot mai singur printre clipe

când timpul păsările-mi fură,

şi zbor cu jumătăţi de-aripe

să-mbrac uitările-n armură.

Mă simt de parc-aş fi un aorecare

cu toate visele făcute scrum,

păstrând o vară-n fum de lumânare

şi-o veşnicie-n paşii fără drum.

Iubesc un vis ce n-o…

o romeo dacă aş intra pe mess diseară

fără să mă vadă tata mi-ai mai da link

la balada aia rock pe care o acordaseşi

deocheat pentru mine la chitară şi pian

când chiuleam de la şcoală şi ne duceam

la club să facem repetiţie pentru concurs

îmi scriseseşi tu nişte versuri nu-mă-uita

se cam pretau la orice julietă cu toate astea

fericirea se mula pe mine perfect aveam

90 60 90 şi viaţa neîncepută

(ai noştri sunt vecini dar nu-şi vorbesc când…

aci căzură pe rând

maica ţaţa şi mumă-sa

dracu ştie ce le atrăgea până-n

fundu fântânii

da şi noi ne clătinam

când pironeam ochii

narcisist (ne spuseră unii şcoliţi)

nu ştiu cum scăpară toate

prin farmec

ce uscăciune

jucau paparudele cu bani în

coadele lungi de se zbăteau pe fese

când fustele înflorate se lipeau

pe forme de viaţă

scoteau vrăji din ele

dintr-odată începea să bubuie

o luam la goană pe…

răsărindu-mă-n legări de țărână plutitoare

am trecut ca și o rază magică-n privirea…

În odaia mea e o moară

de apă ce macină…

Oho!... şi locuri în care mă joc

de-a v-aţi ascunselea sunt.

Gândul de Poezie, de exemplu,

se ascunde după uşă,

mâinile îl prind de păr

şi strigă:

– Afară de el! Afară de el!

Da… în odaia în care e o moară de apă

ce  macină sâmburii

t i m p u l u i  



Trăiesc.  …

am zărit focuri arzând

dincolo de cer

cenușa robă

jucându-se

de-a oarba

îmbracă viitorul  în frac

rugăciunea

spărgea clepsidra

evadare umilă

timpul risipit

având polen

cu gust de pelin

albine uriașe

au mătrăgună în stupi

iubind frumosul

o vom transforma în miere

râuri curgătoare care se varsă

în mântuire

Locul unde nu există poezie;

are acces interzis!

Aici viaţa este o metaforă;

fără reguli sau

termen de garanţie.

Zâmbetul e mereu în carantină;

nu-i scris nicăieri,

dar nici nu-i nevoie.

Ai să…

Mi-am pus cuvintele la masă cu mine

pe două rȃnduri , să ȋncapă toate,

că pe un rȃnd am pus florile

şi iubirea.

Le-am dat tema compunerii: viaţa

şi am pornit cronometrul.

Mă ȋmpiedic intenţionat

ȋn fată provocării, să vad cine-mi

ia apărarea…

nici un cuvȃnt nu ia cuvȃntul

nici o floare ȋbrăţişare

nu-mi netezeşte cărarea,

 nu-mi serveşte cina.

Ȋn seara asta luăm o pauză

de iubire…

mai bine…

se scrie mult

foarte mult

la fel de mult cum se pictează

cum se fotografiază

o adevărată industrie artistică

e frumos

aproape că ai avea nevoie de două zile în fiecare zi

pentru a citi şi vizualiza tot

în ideea de a" ţine pasul"…