Doamne,

de câți oameni buni

ai nevoie

în ceruri?

Ți s-au înmulțit cetele de îngeri,

iar pământul zace în beznă

și lacrimi.

Moartea trufașă

nu mai dă târcoale,

nici nu ne mai cerne,

ci a devenit stăpână

cu drepturi depline

peste viață.

Și-a înfipt nestingherită

steagurile biruinței

în sufletele celor condamnați

să poarte durerea.

Cu genunchii…

Bate toaca, iar văzduhul se aprinde de lumină

Clopotul duios ne cheamă să dăm sufletelor  tihnă

Spre-a păși în rugăciune în biserica-i sfințită

La întalnirea cu Hristos – iată, cina-i pregătită!

Ușile sunt larg deschise, Mielul  Jertfei ne asteaptă, 

Duhul Sfânt purces din Tatăl într-o taină să-L prefacă,

Îngerii din cer coboară și-n altarul de lumină

Darurile-s pregătite ... Veniți, masa este…

Să m-aștepți, iubito, chiar de n-oi veni,

Prin ninsoarea asta, nimeni n-o să iasă, …

Nu știu ce să-ți spun,

Dar ți-aș sta în drum

Și c-un braț de flori

Aș porni ninsori

Din petale crude

Roua să-ți inunde

Trupul plin de viață

Ca o dimineață.

Vraja și fiorul

Vor aprinde dorul

Și de-mi vei zări

Umbra prin stihii

Să știi c-am venit,

Dar m-au surghiunit

Ochii tăi răniți,

Mult prea biciuiți

De furtuni  și zvâcnet

Strânse-n al tău…