Avem pentru toate un ceas,

Un ceas când se naste iubirea,

Un ceas când durerii dăm glas,

Un ceas când ne pierdem cu firea.

Un ceas când cătăm un popas,

Un ceas când sperăm mântuirea,

Avem pentru toate un ceas,

Un ceas cand se naste iubirea.

Un ceas doar atât le-a…

scriu poezia de seară

de zi cu zi

aşa cum aş cumpăra…

Ce mult te doresc, te iubesc !

Nostalgic, trist acum mă gândesc

La nopţile noastre albastre  de amor

 Număr pe cer stelele poleite…

eu te iubesc dar n-ai tu nici o vină, 

au clipele-n trăiri blesteme resemnate! 

am să-ţi plătesc cu ele, azi, tot ce se mai poate, 

prieten drag și bun...

și eu iubesc cu disperare toamnele

mă cheamă mereu pădurea și eu tot o amân

eu știu că poți fi totul între mine și lume

dacă-ți cer

chiar dacă tot ce trăiesc mă enervează...

caut zi de zi ceva anume

pentru că n-am încetat să sper,

chiar dacă fericirea e o formulă chimică

la care se mai lucrează...

n-am încetat să ne scriem poeme pe frunze

toamne vor mai fi

tot atât de frumoase ,știi bine,

am…

paşi în setea ierbii                  

prin păienjenişul vremii

modelând lutul oricărui vis

mai am de trecut o fugă

mă cheamă apa în fapta curgerii…

Cortina s-a desprins şi a căzut

Dezvăluind privirii indiscrete

Pe-abilul dirijor de marionete

Şi de uimire publicul stă mut

*

El cu acelaşi zâmbet prefăcut

I-ndeamnă pe naivi să se desfete

Cortina s-a desprins şi a căzut

Dezvăluind perfidele …

Într-un

soi de admiraţie

imposibil de descris,

a rămas

cu întrebarea între dinţi…

se transformase radical.

PÂINE SACRĂ

 

Durerea lumii

se coace-n aluat de stele.

Pe farfuria spaţiului minune

sunt doar o pâine şi o cupă însetată.

Platou de curcubeie tronează-n centrul mesei.

Ospăţul zeilor ce umblă travestiţi prin…

să traversez niagara cuvintelor

chiar dacă ştiu

că pot experimenta înecul

într-o străfulgerare de gând

graniţa dinspre sudul descrierii

şi nordul parabolelor

stă doar

într-o cratimă de încredere

pentru alţii - firească

originea cataractei metaforelor mele

porneşte cu şi de la eroziuni

şi-adesea mă tem

dar pentru că te am pe tine de mână

tranzitez zâmbind

această zonă…

                                                          “Contrastele se-atrag” – îmi spui viclean

                                    şi vorbele-ţi surâd învăpăiate

                                    când îmi şopteşti cu pasiune: ia-te…

De-mi vei cere…

să mă dezbrac de trupul meu

de lut

să părăsesc al lumii

vechi tumult

şi, ca flacără sublimă,

să transced în absolut...

voi face-o!

…şi voi îmbrăţişa o taină,

unde cuvintele

n-au loc…

ci doar tăcerea,

nemărginirile albastre,

şi inimile noastre…

atât!

De-mi vei cere…

mă voi descătuşa

de patimi,

de umbra grea a nopţii,

păgânul cânt al sorţii

şi-n urmă voi…

distanța dintre noi
se măsoară în fugile de care n-am trecut

mi-ar fi plăcut să fi copilărit împreună
să știi în ce mod pot iubi

ascultă
ploaia mea
lipită de pieptul pământului tău

ca înainte de facerea lumii

Inelele lui Saturn 
cu nestemate din adâncurile infernului, 
împodobesc degete de îngeri, 

în timp ce pleoapa timpului 
cade uşor peste visele mele, 
asigurându-mi eternitatea!

nu vine nimeni să ne-nveţe

nu mai e vreme,

e adevărat!

cum să ne smulgem din noi

şi din propria tristeţe,

 
Sunt nopți, când un păianjen uriaș
Își face pânză de la lună la pământ,
O pânză - harpă,
Al cărei cântec îl aud doar poeții.

Dimineața nu înțelegem nimic...

Unii spun că au visat frumos,
Alții, coșmaruri...

Cu toate acestea
Lumina-i pentru toți,
Aceeași!
(Vol. Tablouri fără semnătură)

BUN  RĂMAS,  BUN  SOSIT

Lui Darie

când n-am să mai fiu între pietrele de bazalt

ale zilei acesteia să nu mă cauţi

toate trunchiurile arborilor vor purta amintirea

Arcei ce te-a furat Potopului din inima…

Iubesc surâsul zilei care vine

În linii suple ce unduind se scurg

Ca o ploaie din înălţimi creştine

Prin tăcerea estompată de amurg

Mângâi trupu-i de albastru sidefat

Ce tremură prin raze de lumină

E ca un sunet ce zace agăţat

De liniştea ciudată şi deplină

Ochii, acut albastru ce invie

O privire ca zorii ce se crapă

În dulce şi amară rapsodie

Când eu mă scald în ei ca într-o apă

Macină timpul ziua către…

NĂUC DE IUBIRE

Astăzi un înger năuc de iubire

a făcut de serviciu în mine.

A măturat iute din culisele timpului

tot trecutul cu rănile-i aferente

(agăţate tampon ca umezeala de-ntuneric),

a mutat nişte pietre din…