De obicei, un câștigător începe cu mulțumirile adresate pentru x, pentru y, pentru z, pentru mama, pentru Domnul și lista poate continua. Eu îmi permit să  încep cerându-mi iertare pentru postarea la secțiunea proză a concursului abia încheiat. Nu regret postarea, dar îmi cer scuze pentru ultimul loc la secțiunea votului acordat de juriu. Și mă justific imediat.

          Ținând cont de conflictul…

Felicitări organizatorilor acestui omagiu adus regretatului Ion Lazar da Coza. Este o inițiativă de toată lauda și sunt convins că a fost un efort deosebit pentru toți cei implicați în organizare și jurizare, mai ales din partea  Doamnei Vasilisia. Respect și recunoștință pentru modul în care a înțeles să-și poarte crucea, pentru că această ediție trebuie continuată la fiecare început de primăvară, ca o reînviere a marelui da Coza.

Totodată, manifestarea, departe de a fi o întrecere…

un grădinar de-aș fi, de flori curate

te-aș răsădi-ntr-un strat de lăcrămioare

să-ți vindeci toate rănile-ndurate

purificată-n flori de așteptare...

și de-aș putea te-aș răsădi pe tine

în tainice și dornice grădini

cum te visai în nopțile senine

scăldată în arome tari de crini

și ți-aș mai da o nouă așteptare

în noua gară-a anilor ce vin

că sufletul ți-e prins în căutare

și-i însetat de magicul senin

mă uit în ochii tăi…

Cu palmele goale

urmez muzica vieții!

Închid ochii

Și  simt dansul mării albastre!

Sufletul admiră, concertul naturii agitate.

Vântul îmi flutură părul,

Și-mi poartă gândurile spre înalte țeluri

Să se jertfească apoi de maluri stâncoase.

În interiorul meu inima urlă:

Vreau să câștig bătălia universului.

Îmi răsună în minte

sunetul dominant al cerului

Și mă predau la finalul ariei

Dorinței Pământului…

Curgi, vestală,-n vis de muguri,

àripi stacojii de zmeu

plăsmuiesc din tine struguri

îmbătându-mă mereu.

Noaptea lent se desfășoară,

seve urcă spre pistil;…

unde merge trenul acesta te-am întrebat

nu mi-am pregătit încă mâinile pentru…

Tace liniștea liniștii, tace

Și strecură gânduri

În odăjdii sărace...

Urlă liniștea liniștii, urlă

Sugrumând chezășii

Lăsate în urmă.

Geme liniștea liniștii, geme

Sub sfinte icoane

Și idioate poeme.

*  *  *

Și geme, și urlă și tace...

Străin sunt de muză,

De somn și de pace...

*  *  *

Plânge liniștea liniștii, plânge,

‘Colo-n depărtare,

Cu…

                                              Dincolo de însemn

                   Frații de sînge

                    Nu au culoare politică

                   Nici teamă de îngeri nu au

                   Frica de oamenii legii

                   O ascund printre degete

                   Fără de plăceri sufletul

                   Se mișcă în fiece literă

                   Se învîrte pe burtă

 …

Cât de frumos au dat mugurii-n floare!

În pieptul tău e iarăși sărbătoare.

Azi duci pe umeri setea de lumină

Și-mbraci, adesea, trena de regină.



Nu ai nevoie de cetăți de seamă,

Tu ești bogată-n mângâieri de mamă…

lasă-te dus de sirene!
de ce să te legi de catarg?
ele sunt fete perene
cu jocuri te-așteaptă în larg!

lasă-te furat de-al lor cântec!
de ce să te temi de fugit?
când soarta te poartă în pântec
oriunde vei fi de găsit!...

lasă-te și bine să-ți pară
că nimfele mării te vor!
lasă-ți viețuirea fugară
lasă-ți și moartea afară
și-aruncă-te-n brațele lor!

Personajul era magic. În fiecare noapte spărgea pânza,

se furișa din tablou,

hoinărea prin sufletul meu

și punea deoparte culorile preferate.

A doua zi îl găseai la loc.

Parcă pierduse ceva, poate privirea uitată…

Încă mai sunt balauri de ţări,

ce se-nalță pe àripi frânte de privighetori,

asemenea cucilor ce-și leapădă oul prin cuiburi străine.

În cuibul cald și primitor, presărat cu guri de rai,

din sfera mare, perfectă, cu aspect…

cine când mi-a fost mai greu

cine vreodată pe lume

a trăit în locul meu

poate cineva a-mi spune?

care dintr-atâtea valuri

marea a putut s-o scoată

din adâncul ei la maluri…

de mare sedus prin destin
talazul fericit îl străpunge
copil al mării - delfin -
nicicând ca noi nu ajunge

că-n lumea cea mare - ocean -
stăpân e cât poate cuprinde
el - care n-are un ban -
nu cumpără nimic și nu vinde

                                                           Mama

                    Mamă  ființă iubitoare

                    Tu mă strigi la o zi mare

                     Și mă chemi dintre cuvinte

                     De la îngerul fierbinte

                     Mamă carte cu povești

                     Ceasurile creștinești

                     Sună cu iubirea sfîntă

                     Lacrimile…

venin-tristețe

călător prin vene

ascult cum mă orbesc

șoaptele sub gene

îmi strigă și-mi arată

ispitele în gând

vreau la nebunie

durerea s-o cuprind

simt aceeași foame

simt cum arzi în vise

ţii din disperare

ușile închise

vreau măcar o cheie

lasă-mă s-ating

focul tău ce arde

pieptănat de vânt…

În ziua când am fost ucis...

În ziua când am fost ucis,

Cu mare greu mi s-a permis

Să mă dezic în mod barbar

De dorul ce mă da' în jar.

În ziua când am fost ucis,

Călău-n grabă a decis

Zidirea unui eşafod,

Împrejmuit de un năvod,

Îmbelşugat de solzi slinoşi,

Rămaşi din foştii păcătoşi...

În ziua când am fost ucis,

Amin-ul mi-l cântam la bis,

Profetic exclamam spre cer

Pretexte unse cu…

Ipohondrie,

Și-un dor nătâng și fantezie...

Un vis închis în foi

Mucegăia o poezie...

Un înger mort, în plin avânt

S-a rupt de cer și de pământ...

Inepție

Și-o mare de discreție,

Cât cerul palid și boltit

Între aripi de înger viu și înflorit,

Ce sparge vântul,

De-l va propti, acoperit,

Numai pământul și mormântul...

Indiferență,

Priviri muiate-n decadeță,

Ce…

mă-mpresurară anii! de-abia mai pot zări
prin cercurile vremii mlădița de-nceput
înghesuit de gânduri... uitat de bucurii
mă ninge azi frunzișul în care am crezut

pe fruntea erodată de vânturi și de ploi
a-ncărunțit seninul și-naltul zbor de ieri
înalt îmi pare gardul întoarcerii-napoi!
mi-aș răsuci destinul spre alte primăveri!