Te-aștept și-acum, în fiecare seară,

deși-nțeleg că nu mai poți s-ajungi –

pe-aleia ta au înflorit salcâmii,

n-aș vrea, gândindu-te la ei, să plângi!

Dar cât de lungă-mi pare așteptarea,

tăcerea grea se-așterne între noi –

ce-a fost rămâne doar o amintire,

se scutură salcâmii de atâtea ploi…!

Rămâne doru-n cuget, ca o umbră,

iar chipul tău se-așterne peste ea –

încerc…

Mă-mbată teii la-nceput de vară,

când trec din nou prin parcul regăsit,

iar rugii-n garduri dau pe dinafară

cu florile plutind spre asfințit.

Mai port în mine-aleile retrase

printre ciulini semeți care-au…

Les Andalouses, îndepărtata plajă,

rămasă-n amintire ca un mit,

ne cheamă în trecut necontenit,

pe ţărmul său cuprins de-atâta vrajă!

Din Maraval veneam pe Front de Mer,…

Revin amintiri cu parfum de zăvoi,

copilul din mine-mi apare în vis –

ajungem deodată, mirați amândoi,

pe-o umbră de karma-n vrăjit paradis.

În suflet aducem păduri…

Aud miezul nopții, ultima bătaie

se oprește-n suflet pe un prag de dor,

un fior năvalnic inima mi-o taie –

te zăresc ascunsă-n geana unui nor.

Dar dispare norul, cerul își…

Cad fugii de nea peste case dansând,

iar vântul pătrunde pe usă de-afară

cu vechi amintiri, așezate la rând,

uitate de noi, mai demult, într-o gară.

În gară sosea doar un tren rătăcit,

din hăuri de timp se ivea…

Pe culmea neuitării ajung câteodată

temutele dileme ce parcă mă străpung

cu amintiri găsite în ceața alungată

de vânturi rătăcite la margine de crâng.

Iar de privesc tăcerea apusului de soare,

când la sfârșitul zilei dispare după deal,

în gândurile mele, fără să vreau, apare

o miză retrezită…

La poarta uitări se-adună regrete

venind dintr-o antică plajă

pe cântec vrăjit de sirene ascete

ce vor să mă prindă în mreajă.

Se-aude departe o primă soprană,

cu triluri prelungi mă despică,

iar cântecul său, de fată orfană,

la margini de nori mă ridică.

O voce mai gravă, de…

Povestea fără seamăn rămasă-n așteptare

sub înveliș de umbre, pe timp nedefinit,

îmi tulbură uitarea cu zvonuri trecătoare

care-mi aduc în cuget un vechi acord rănit.

Chiar clipele ajunse în ceasul cu pendulă

se zbat fără speranță,…

Atâtea amintiri am strâns în viață –   

ce grele-mi par când anii se tot duc!

S-au așezat pe gânduri ca o ceață

să îmi cobească-n cântecul de cuc...!

Iar de privesc aievea peste…

Rămân de strajă tinereții mele,

tot mai puțină pe acest pământ,

în slove scrise mă inspir din stele,

sunt ziditor de pace prin cuvânt.

Am fost mereu același, dar și altul,

un biet copac cu frunzele spre cer,

privind trăirea vieții din înaltul

tăcerilor născute din mister.

Sunt și acum copacul fără nume,

uitat de toți la margine de crâng,

ascult atent din umbră ce se spune

când toți copacii din pădure…

Stă cugetul mâhnit pe brâul unui troc,

tot așteptând să vină o schimbare,

cu mize regândite în pretinsul joc

pierdut cândva la tragerea cea mare.

Dar orele, trecând prin acele de ceas,

scot din pendulă numai amăgire –

din ritmica bătaie-n urmă au rămas

doar clipe ce mă bântuie-n neștire.

Din hăul nevăzut al timpului pierdut,

ce s-a desprins din ziua ce dispare,

revin fără răgaz, pe umbre din…

Echinocțiul de primăvară marchează sfârșitul iernii în emisfera nordică și, potrivit calendarul gregorian, coincide cu prima zi de primăvară astronomică. În 2025, echinocțiul de primăvară începe joi, 20 martie, la ora 11:01, ora României.

O, cum se duce timpul pe căile astrale,

lăsând fără speranță nestăpânitul zbor

pe chipuri adormite, în parcurile goale,

sub umbre de tăcere pierdute în decor.

Zăpezile flămânde din iarna ce…

Marea agitată lângă stâncă

strânge amintirile sub mal,

numai dorul rătăcește încă

agățat de creasta unui val.

A plecat vaporul neuitării

fără nici-un pasager la bord,

au rămas pe umbra…

Un glas pornește din lăuntrul meu,

ecoul se întoarce peste gânduri

din spectrul frânt al unui curcubeu

rămas din vară priponit în prunduri.

Izvorul nu mai curge pe sub prund

dar curcubeul din pripon ascultă…

Adună, iubito, tăciunii pe vatră

și pune cu râvnă butuci peste jar! –

auzi oare vântul în horn?- parcă latră,

mi-e teamă de viscol, sărută-mă iar!

Și spune-mi aceeași poveste uitată,

din cartea închisă demult în…

Stă clipa agățată între gânduri

cu amintiri din vraja renăscută

în apele ieșite de sub prunduri

pe cântecul vrăjit dintr-o lăută

și în infimul clipei trecătoare

minunile din apa revărsată

ajung…

Mai trece-o zi, mai facem un popas

prin amintirile ce dau năvală,

și nici măcar cadranele de ceas

nu pot să țină-această socoteală.

Prea multe gânduri strânse la un loc

ne bântuie cu ploi de neuitare…

Se lasă-nserarea, iar focul din vatră

pictează cu umbre povești pe tavan,

rafale de vânt rătăcesc prin polatră

cu caii-nhămați la un mitic rădvan.

I-aud cum nechează la ușa-ncuiată,

bătând din copite în pragul de lemn,…

Curgea peste dune-n tăcere apusul,

iar soarele-n zare părea tot mai greu,

cu raze de aur broda necuprinsul,

venind mai aproape de sufletul meu.

Sub tălpile goale un râu fără prunduri,

trecea nevăzut, lunecând printre…