(elidă)

Vântul nopții fredonează un refren tulburător –

Se trezesc în mine doruri de un roșu-amăgitor.

Cresc secundele în ceasuri, astăzi e mai lung ca ieri –

Lopătez pe ape tulburi care nu duc nicăieri.

Înflorește iar cuvântul și tăcerile vibrează –

Tu nu vii să-mi umpli timpul care încă mai contează.

O vioară cântă-n muguri, în acorduri cristaline…

imaginează-ți

spuneai...

iată, nu există nici un rai

și nici un iad sub noi.

dar astăzi ești plină de mistere

și uite câtă lumină e afară,

dar m-ai învățat să cred că venind de departe

nici acel buchet de liliac alb

la dragostea mea târzie nu mai putea adăuga nimic.

chiar atunci am simțit

ca o piatră tăcerea după ce ai plecat.

imaginează-ți că nimic nu ne poate aștepta înainte

ori…

                                        azi de ziua ta

                                          ceru-i senin

                                                din zenit

                                                    păsări

                                                         vin

                                                               azi de ziua ta

                                                               cercei…

mă plimb

prin parcu'-acesta nins

aproape alb

aproape mut

imagini triste

m-au cuprins

cu scene albe

de spital

dintr-un salon

cu un bolnav

bolnavu'-acela muribund

mirific parc

cuprins de alb

aproape veșnic

și tăcut

același vis

de mai demult

mă tot cuprinde

când te-ascult

când te privesc

și sunt uimit

când sunt cuprins

de infinit

și-acest copac

înalt și…

femeie de lut

femeie

fără ghimpele tristeții

ochii mei nu te pot privi

în albastrul ei-furtună

te întrezăresc uneori

și atunci te alung

îi curăț bob cu bob

neputințele

de acizii tăi

dezoxiribonucleici

și le pun aripi

să zboare spre înalt

să zboare într-o bună zi

cât alții în șapte

să-și dezlege gleznele

de sutele de zile

pietre de moară

în care ți-a…

Simt încă mierea buzei tale, 

Un pic de dulce-n colțul gurii.

Un rapt în formă de petale

Furate doar în noaptea murii.

Și tot îmi port pe frunte crima

De-a nu-ți răspunde la scrisori

Înțelesesem chiar din prima

Mesajul aspru ce-mi strecori

De-ar trece iadul tot, prin mine,

De șapte ori am să mă-nchin,

Când vorbele  devin  străine

Eu văd doar joc de arlechin.

A fost ce-a fost,…

Acustica fântânii

    - un strop prelins din ciuturi,

fărămițând oglinzi;

Trec norii, se răsfiră

    și-ai vrea-n căuș să-i prinzi;

Solemnități de arbori fac liniștea…

mă trezesc în zori în cântec de mierle,

îmbrățișez lumina pătrunsă pe fereastră,

din narcise albe, violet se revarsă perle,

primenesc în ele fericirea albastră.



îi dau salutul soarelui reverențios,

mi-a deschis o nouă cale existențială,

cuget curat că timpul este prețios,

dau la o parte nostalgia demențială.



aerul proaspăt, dulce, liniștitor,

îl respir ritmat până în profunzime,

vântul primăvăratic, în dans amețitor,

mă seduce îmi produce…

astăzi vântul nu mi-a povestit nimic

doar haita de lupi singuratici

cutreieră pădurile reci

au ucis un cerb

au ucis să-și astâmpere foamea

au ucis să-și învingă întunericul din ei

colții albi…

Plutesc ușor, cu, stelele  sub mine.

În zbor șoptit, mi-e teamă că strivesc

Lumina ce abia într-un fir mă ține 

Pe rug de taină, ca să-mi amintesc.

Sunt rătăcită, luntre peste valuri

Plecate să loveasca-n piatra  dură,

Cu crestele conduse către maluri

De vânt dibaci risipitor de ură.

Pare furtună, jos, sub talpa mea,

M-agăț de ultima silabă de pe  Lună

Vin rubiniu în cani de lut aș bea,

Să mă…

Cu muribunde pleoape, 

sătul de-atâtea proze și de drame

pe care le citise toată viața, 

însingurat copacul a…

SONET LXXV

Când mângâie pianul o notă diafană

Ecourile toate răsună și se-nchină

La sunetul albastru cu zâmbet și lumină.

Îți tremură în suflet și curge... inumană,

Dansează, înflorește în gânduri să devină

O poartă către stele și clipa ce emană

Nemărginirea care atinge și o geană

A sufletelor noastre, privirea cea senină.

În liniștea fecundă, atingerea pe clape

E veșnicie tandră, ascunsă…

de dragul apusului calm

ai pus carnea la loc și ai zis

o voi pecetlui cu numele tău - chemare la dragoste.



încrezătoare că iubirea își va retrage săgețile

arămii

de pe spate îmi decupai

mângâierile - nervurile unei flori

deschise ca în fața unei minuni.



prea multe vieți fără cărbuni aprinși în patul străinelor

m-au convins că nopțile au prețul lor.



ți-am purtat iubirea ca pe moartea mea prețioasă

până otrava intrase în…

                                         Mamă-i martie!

                                         tu ne-ai crescut

                                                       în viaţă

                                                    ne-ai fost

                                                             scut

                                                                   Mamă-i…

lumea s-a trezit cu lumina pe pleoape,

prin aer plutește un melanj de arome,

primăvara dăruiește iubiri policrome,

prin ochii ei trec unduiri de ape.



savurez cafeaua cu lapte și miere,

azi lumea-i mai frumoasă decât ieri,

îmi pun salba cu sublime primăveri,

pe creștet simt solară mângâiere.



cuget profund lângă raftul cu cărți,

trecutul și prezentul pregătesc viitorul,

eu am să fiu acolo unde mă duce dorul,

nu îmi trebuie busolă și nici…

eu

sunt cea mai fericită poveste

din toate câte s-au scris

sunt femeie

şi sunt vie

trupu-mi miroase a pâine

şi a pământ

uneori scrijelit prea adânc

sunt muză

ispită

ori simplu adjectiv

în sângele meu curge grija pruncilor nenăscuţi

înfloresc atunci când devin sărbătoare

şi simt că port în mine…

peste mine și gânduri...

peste mine și gânduri, năzăriri au tot nins

e iarnă, e iarnă... și viața repetă -

un corn sună pe dealuri, glasul lui tot mai stins

îmi e ca norocul jucat la ruletă.

păsări pitite din crengi sar zburlite în drum;

din văzduh și mierla ce cântă de soartă

printre alte iluzii, multe visuri de fum

îmi spun că în viață o singură poartă,

ne-a fost dată și nouă, că…

(elidă – încercare) 

. 

Coboară soarele pe ramuri și ard copaci în ritmuri goale;

Mă-ntorc, febrilă, să ne caut – cenușă doar găsesc pe cale. 

. 

Un vânt adie prin ponoare și buza ierbii o usucă;

Se-nchide-n mine o poveste și mă cuprinde-un dor de ducă. 

. 

Din cumpăna fântânii, parcă, nori apă vie mai ridică;

Mi-e teamă de trecut, dar încă de viitor nu-mi este frică. 

. 

Pe drumul sinuos, un ropot începe pulberea…