Haita de lupi

[Mariana Bilic]

astăzi vântul nu mi-a povestit nimic

doar haita de lupi singuratici

cutreieră pădurile reci

au ucis un cerb

au ucis să-și astâmpere foamea

au ucis să-și învingă întunericul din ei

colții albi lucesc în noapte

picuri de sânge se preling

în liniștea adâncă

cerbul era bătrân și trist

coarnele lui purtau toate păcatele lumii

târa pe grumaz durerea pământului

rup din el bucăți de timp

într-un ritual vechi de mii de ani

înstrăinați de puterea ce le-a fost dată

cară cu ei sălbăticia sufletelor curate

au ucis să trăiască

urletul lor sfâșietor întunecă fața lunii

 

vântul nu mi-a povestit nimic

doar a îngenuncheat pădurea până la pământ

pedeapsă pentru păcatele ei

i-a spulberat frunzele moarte cu ramuri smulse din trup

valuri de fum înghețate 

au întunecat timpul

din boturile umede și lacome

sângele se scurge pe albul imaculat

au pângărit inocența zăpezilor

lupii au ucis să-și astâmpere foamea

au ucis să-și învingă întunericul din ei

pădurea îi va mântui…

 

 

[Nikol MerBreM]

Foarte bun poemul acesta, un poem în care nu e nevoie de prea multe cuvinte (,,vântul nu mi-a povestit nimic"), imaginile-cuvinte fiind atât de grăitoare încât parcă vezi cum ,,din boturile umede și lacome/sângele se scurge pe albul imaculat". Dincolo de un poem despre rânduiala naturii, poemul poate fi și un poem-parabolă, un poem filosofic despre legea junglei din lumea umană, despre păcate, cruce, neputințe și mântuire.

Drag,

Nikol

[Amanda Spulber]

Prădătorii au rolul lor în ecosistemul fizic. Poate au același rol și în cel spiritual. De a păstra un echilibru. Poate de aceea sunt demni de a fi mântuiți. "Că vinovat e tot făcutul..."

[petrut dan]

Un poem puternic, plin de semnificații și trimiteri pe care trebuie să sapi ca să le deslușești rostul sau destinatarul, dar și plin de imagini lirice deosebite,  mi-a plăcut acel urlet ce întunecă fața lumii sau vântul ce îngenunchează pădurea,  cum spuneam scrierea are și forță și delicatețe și ritm, bun, mi-a plăcut, cu drag!

[Mihai Katin]

vântul nu mi-a povestit nimic

doar a îngenuncheat pădurea până la pământ

pedeapsă pentru păcatele ei   metaforic  vorbind  padurea  isi  asuma   pacatele  unei   fiinte   la   care    fascineaza    dorinta  de  a simti   apara  fiintele  ei    ciudate  si   uneori  sangeroase  dar   fascinante ,de fapt  natura  este  o   pura  inocenta  ,este  matricea  Edenului  din  care  am  coborat   in  dramele  fractalice  ale  existentei   umana...

lupul   ca  mit  si   mitologie   impresioneaza  prin  acest  ritual   al  sacrificarii,prin  straniul   statut  al  haitei    ce  are  puterea  sa   zdruncine  cosmosul:

urletul lor sfâșietor întunecă fața lunii

   fiinta  umana  este  atrasa  in genere  de  tot  ce  ii   alimenteaza  frica  viscerala  pentru  ca aceasta  ii   educa  spiritul   de conservare  dar   si    ratiunea  care    tragand  cortina  metaforei   poate concluziona:

  

au ucis să-și învingă întunericul din ei

pădurea îi va mântui…

 

  

[Vasilisia Lazăr]

Sfâșietor de frumos! Lupii sunt fascinanți, oamenii ar trebui să învețe multe de la ei. Normal că lăcrimezi pentru cerb, dar lupii au ucis să-și astâmpere foamea/ au ucis să-și învingă întunericul din ei/ pădurea îi va mântui… E legea nescrisă a supraviețuirii, iar dumneavoastră ați prins asta minunat în vers. Felicitări!

[gabriel cristea]

Felicitări! E un poem deosebit!