urcam scara

când treptat a scăzut lumina

treptele au început să se dizolve

paşii mi-au rămas în aer

moi sprijiniţi pe-ntuneric

pe impresii de-o clipă-nainte -

îmi simţeam umerii cum se dizolvă şi ei

îmi curg în sus

şi-n locul lor rămân două găuri de aripi

în întuneric rotund

cu lumina făcută sămânţă

latente zboruri vor să iasă prin pori -

nu mai am picioare

mă duruseră-atât de…

Mă lupt cu demonii răstignirilor mele,

Cu pustiul şi tăcerea nopţilor târzii;

Cu gândul îmi zidesc în cer zeci de castele

În care te aştept regină tu să-mi fii!

Te caut în focul zămislit în cuvinte

Să-mi fii lumină, călăuză printre stele!

Să nu mă laşi pierdut în alte legăminte

Întemniţat, uitat în gândurile…

Ca un fluture pe-o floare

      Ca un future pe-o floare

      Sufletul meu s-a aşezat,

      Dând vieţii mele culoare,

      La tot ce-a fost şi-am realizat!

Pe-o aripă e scris trecutul...

Pe cea stângă... în linii mari;

De azi viitoru-şi are începutul...…

Luna îşi varsă nepăsătoare argintul

Peste încătuşarea sufletului sedus de întrebări

Un singur anotimp clipa mea mai are

Cu faţa întoarsă spre ţărmul tăcerii

Neliniştea ierbii supuse

Nu vreau iubite să ne doară

Ce fericiţi am fi de-am învăţa

Plecarea tăcută a frunzei în toamnă

Acordurile albastre ţesute-n zbor de păsări

Fiorul cerului când marea furtuna-şi domoleşte

Cu apele scăldate-n fire de…

Printre nori se zăreşte tristeţea unui apus

păsări cu vântul pe aripi brăzdează cerul

de ochii lor infinitul este mult mai aproape

privesc în urmă amintirile verii

ultima lor plăcere rămâne plecarea din toamnă

iar eu statuia cu suflet şi lacrimi pe gene

urc treptele gândului lovindu-mă de pereţii tâmplelor

o teamă rece că tu nu mai ştii să trăieşti

trimite valuri spre ţărmul pustiului din mine

lumini părăsite tăceri părăsite gesturi firave

mă…

Au explodat stropi de roşu dinăutru,

pe frunte. Mi-au împăienjenit ochii

şi balamaua hubloului prin care priveam

cerul, s-a rupt. Şi era albastru, senin, aprins,

parcă pictat uniform, fără nicio pată

de culoare, de alb, de nor. Fals să fi fost şi tot 

nu-mi curgeau nervii şiroaie. I-am lăsat să iasă

toţi. E linişte la mine acum. Sunt pregătit.

Aştept sufletul să-mi vină acasă. M-am…

iubite...
așa cum lunecă șoapta în savoarea primului sărut
coboară de lângă ureche pe linia suspinelor
de acolo începe poezia înfiripată pe finețea pielii
conturând curbele în adorația atingerii
în pulsarea trupurilor măcinate într-un singur fior
lunecă adânc, adânc...
mușcând bărbia, țâțele în delirul jocului cu miez sfâșietor
iubite... dezbracă-mă de anotimpuri pe spirala atomului
ce sparge infinitul...

Nu m-am gândit să fiu aşa cuminte

în toamna când pomii mă imploră,

să le pun frumustea-n veşminte

pe care vântul şi ploaia le adoră.

Cad frunze-ngălbenite pe trotuare,

frigul despică ziua până la apus

păstrând în palmă clipa următoare,

reîntregesc o vară ce s-a dus.

Nu cred că pot schimba cu-o noapte

ce nu s-a întâmplat până acum,

să te sădesc prin vise şi prin şoapte

când toamna-şi lasă ploile pe…

Puiul de căprioară

Pe o pajişte-nflorită,

Paşte zvelta căprioară.

Roată pădurea-ndrăgită,

Îi e ca o surioară.

Zburdă iedul printre flori,…

seara îţi despleteşti părul

murmurul  tău de linişte şi amurgire

ajunge prin oglindă la mine

avem atâtea  nespuse

plutesc prin

cameră se izbesc de lucruri ca nişte baloane de săpun

spărgându-se fără sunet

mă ascund în spatele unei cărţi

acesta e momentul zilei când

te pot privi cu adevărat

pot simţi cum timpul capătă densitate fermitate

aproape că îngheaţă şi nu mai rupe bucăţi din mine

aş vrea să…

Din clepsidră cad clipe mai goale şi timpul

pare că merge mai încet în momentele nevăzute.

Doar roşul umple sacadat fundul de sticlă

aşteptând împerecherea nebună cu cerul.

Albastru şi divin violet (între)pătrunde orb,

nemurirea din suflet. Boabe de nisip…     

Pricepuţi să vândă vise, se  încaieră în vorbe.

Cu ţara aşezată pe taraba ruginită de neputinţa noastră,

se întrec licitând iluzii.

Linguşitori, purtători de boli, răspândesc

ciuma zilelor noastre.

Paiaţe vii, cu suflete bolnave, luptă

pe un câmp…

Hoinar printre îngeri

Hoinar printre îngeri am fost,

Cutreieram fără de rost,

Pe Dumnezeu îl căutam,

Deşi în mine îl aveam.

Lăsat în pădurea vopsită cu verdele adiat

de vântul stingher de soare, trupul

s-a ascuns în spatele frunzelor căzute

din anii trecuţi. Doar gândul  aleargă

în dansul ciripitului de păsări.

N-au plecat, încă, spre căldura anotimpului

de peste ape. Aştept covorul proaspăt peste trup

să-mi cadă şi privirea spre cer să o ridic,

să-mi clătesc ochii în oceanul albastru

al soarelui…

m-au legat ploile-n lanţuri

deşi ochi-mi se usucă

nu mai sunt…

eşti partitura braille

de dumnezeu

te acordez în răsărituri

şi te ascult baladă

cu palmele căuş

de dorul meu

te cânt iubito

ca pe o sonată

ca un lied

ori jazz nebun

îmi eşti şi muzică

îmi eşti chiar viaţă

îţi sunt un menestrel

la umbra ta

te cânt în fiecare linişte

a nopţii

iar tu mă laşi

şi mă dezlaşi

să te ridic

să te cobor

acolo unde îngerii…

Ploi de toamnă                                                                                     Iubire de  Doamnă

Distinsă doamnă azi te preţuiesc                                                        O, doamna mea, ca semn că te iubesc,

cu-ntreg alaiul ploilor ce vin,                                                              în cinstea ta o…