De departe te apropii şi te prind în piept nestinsă,

Nu vei ocoli toţi macii care-au înflorit în carne,

Nici colinele de gânduri nu te vor de patimi prinsă

Că mi-a spus mie un înger că lumina le va cerne.



Şi aşa, în orice clipă, duhul bucuriei varsă

Peste frunte lauri, lauri cu strânsoare crudă, verde...

Ca-ntr-o rânduială sacră de vântoase este ştearsă,

Cum îşi şterge omul ochiul care-abia abia mai vede.



Ştiu că nu cunosc asemeni vreo făptură… Continuare

M-adun de peste tot şi din nimicuri multe,

Aud clopot de jinduri din fiecare os

Uimit şi palid suflet cu scoarțele cărunte

Cu-atâta râvnă strânge fărâma-mi de pe jos.

Tărâmu-acesta floare cu lacrimă-n surâs,

Cu vâsle de lumină şi focuri în călcâi

Stă gol adesea-n taină, că-n taină e împins

Să-şi afle mângâiere prin cel căzut întâi.

Drumeț cu tălpi în cântec şi chip de anotimp,

Cu nerăbdări şi vise mă regăsesc stingher,…

Continuare

-Varsă-mă într-o lacrimă și șterge praful de peste timp-

Ai pus muza în perfuzii când credeai că e prea rece

Și-ai lăsat-o în saloane bântuite de fantome;

Prin ferestre-i priveai trupul... Ce iubire! Ce simptome!...

Elixir de vrajă arsă peste timpul care trece.

Nu s-a plâns, prealibertina, chiar de-a ațipit de jale,

Ea știa că-i ești aproape c-un oftat în colțul gurii

Și-mpăcată cu destinul nu s-a prins în jugul urii,

Lungi…

Continuare

-De ceruri... de pământuri-

Lupii care urlă-n suflet nu se-omoară cu securea,

Nu li se jupoaie pielea într-un crâng îndepărtat;

I-am hrănit de-amar de vreme c-am orbecăit aiurea

Şi-acum stau sătui pe labe de atâta ospătat.

M-am rugat la cele sfinte, prin metanii, abătută,

Să-mi oprească paşii astăzi din plecările spre hău,

Piruete-n miezul vieții de pierd ultima redută,

Deși-n poarta veşniciei bat părerile de rău.

Să…

Continuare