Și din umbre ,peste umbre își vor face univers,

scânteind eternității cu armonie și cu vers,

vin „arhanghelii” pe care, lumea nu o să-i cunoască,

bat la porți pe care lumea ,n-a ajuns să le slujească...

și din ură ,ură naște peste lumea incoloră,

răutatea nevăzută se învârte într-o horă!

Și pustiu,peste pustiuri stau la porțile de vise,

construind palate albe în deșerturi paradise,

flori din ceruri calcă umbre în nisipuri mișcătoare,

trec pe…

Și, iată că s-a dus. . . O lacrimă-aurie,

În spațiu-acela vast, golit de bucurie,

Întârzie o clipă și pică-amar, vetust

Devine totul sumbru și nu mai pot să gust,

Dar mai respir o dată cu trupul cel  mai cast

În ultima mea viață cu…

O, patrie, tu curgi prin trupul meu,

când clipa-nstrăinării mă atinge,

și-n suflet îmi aprinde curcubeu  

cu doruri care plâng numai cu sânge.

Pe tine, mamă, nu te mai zăresc,

frumosu-ți chip a dispărut în ceață,…

stăpânul zorilor a zis: - este ciudat să fiu aici

pe buze negre de ogor, în seara prinsă între stropi

copacii negri-mi dau fiori, - kalos gheron în haine ude,

cu plete-n cer și barbă lungă, lipsit de voie și opinci,

pătruns de ploi, strivit de griji, la fermă-n vale ține vaci,

misterul nu le-a părăsit, în tihnă rumegă-nțelept,

stăpânul zorilor a zis: - va ninge mâine și la bâlci.

e dimineață-n zâmbet spart de nins duios, de nins ciudat,…

Din norii poeziei cad versuri reci și triste,

Peste sculptorii de vise,pictorii de zări ,

Din file prăfuite se nasc gânduri anarhiste,

Speranța omenirii se pierde-n depărtări!

Iluziile false foșnesc ,ne fură gândul

Ne vindem onoarea,cuvântul ,conștiința

Deșeuri și otrăvuri acoperă pământul

Când nu avem natura,dispare și știința!

Dragostea de oameni s-a risipit în bani

Se cumpără iubirea,mai ieftină ca vinul…

Din secunda-n care zborul m-a surprins și m-a sedus

M-am pierdut printre șabloane, spre tăcere m-am redus.

Când visezi să zbori în Sine-ți,  corzile ți se-naspresc

Ești tot tu dar față-n față cu-n miracol sufletesc

Ești în zbor dar și pe Cale,  în lumina …

Motto:

"Suflete, care stai întins în trupul meu, ce faci acolo?"

Alda Merini

Suflet al meu, un leagăn sub umbrare,

Tu, biet căutător de șoapte sfinte,

Din valuri ieși preaispășit, cuminte,

Stingher, grăbit, cu râvnă către soare.



Și partea ta cerească, dinainte,

Surâde înșelărilor amare,

De câte ori îmbrățișarea doare

Un muritor nu poate ține minte.



Par toate bine-ascunse-n nimb de lună,

Mai mult…

ajung în umbră de stânci
palid și drept
amurg ca o sabie sfântă
stau și aștept...

o pasăre plânge în cer
mă cheamă la sine
sufletul meu se strecoară
afară din mine...

ieșind din trupul de lut
învins și trudit
sufletul meu subțiratic copil
se culcă-n umbră spășit...

ochi asemeni ochilor mei
mă privesc de sus
sufletul meu în țărâni cuibărit
doarme dus...

Mi-e bine

Mi-e bine-n România, nu mai risc

Să plec în lume, rătăcind pe cale,

Că mă păzesc agenții de la fisc

Să nu cumva să scap de angarale.

Mi-e bine-n România nu mă duc

Să spăl la fund cumva vreo cucuvaie,

Aici mă ține soața sub papuc

Când soacra mea mai sare la bătaie.

Mi-e bine-n România n-am să plec,

Chiar de-aș trăi cu-o supă și-un pișcot,

Cât zilele în liniște-mi…

Vino iar, iubite, mi-e dor de cuvânt,

Mi-e dor de albastrul sufletului tău

Din aspra furtună condusă de vânt

Culeg amintirea ecoului său

Anilor ce trec, acum cer iertare,

Am irosit timp și vise în van…

Spre seară m-ajunge un gând călător,

iar timpul prin timp se întoarce-napoi,

copilul din mine mă prinde din zbor,

pe aripi de vis să plutim amândoi.

În tolbă aduce povești minunate,

cu straie purtate cândva în trecut,…

trepidăm prin lumini nevinovate
înălțând gânduri deasupra idealurilor umane
împletim crengile salciei în amintiri aplecate peste ape
limpezi și tulburi
s-au adunat lacrimile iubirilor în inima pământului
cerșind să înflorească în fiecare zi
în inimile noastre reci
care au uitat să-și deschidă petalele frumuseții

19 feb 2019-Olhao

Tu, Iubire

 (Glosă)

Iubire, dor de primăvară,

Zefir din zarea cea albastră,

M-ai înrobit de prima oară

Cu ispitirea ta, măiastră.  

Cu farmecul de lună plină,

Îmi umpli nopțile cu stele,

Atât de caldă și senină,

Tu, ești minunea vieții mele.

În calea mea ești o cărare

Printre hățișuri de mistere,

În pajiștea de la izvoare

Te pierzi precum o adiere.

Te cânt în…

Când într-o lume ce se dilată,

Aștept o boare să mă-nfior,

Și mi se pare dintr-o dată, 

Deși sunt viu, că vreau să mor,

Când strig mereu dup-ajutor

Și-mi vine înapoi ecoul,

Adus pe aripi,…

Două aripi rătăcite într-un zbor spre viitor,

Stau la poarta ruginită adieri de vânt color,

Împărțim enigma lumii doar în șoapte care dor.

Înăuntrul nostru-i pace și războiul ne distruge,

Fronturile răzbunării falsitatea le ajunge,

Săbii dintr-o altă lume au ajuns a ne străpunge.

Este dansul libertății ce coboară dintr-un gând,

Un discipol al dreptății a ajuns și el flămând,

Împarte viața noastră după propriul său cuvânt.

Alterațiile clipei…

Noi dăm nume stelelor dar oare

Vor afla vreodată cine suntem

Sau poate

Ştiau dinaintea noastră cum se vor numi

Şi cum ochi avizi de nemurire

Le vor cerceta din alte nopţi

Să le afle chipul pe care

Fiecare l-am vrea pentru o mie de ani

Atȃt ne mai trebuie

Să putem ȋntelege de ce vin pe rând anotimpuri

Ce ne schimbă culoarea din suflet şi ne învaţă

Că frigul are singurătăţile lui

Că vară are…

Ajung de departe-amintiri încărcate

cu sete de oaze, pierdute-n deșert,   

cu doruri crescând din vrăjite păcate,

venite spre seară pe gândul inert.

Dar gândul pornește pe aripi albastre,

se duce spre zări, prin vrăjit…