Venise vremea ca să zbor -

Un vânător fără de mamă

M-a prins cu lațul de picior

Și zborului îmi puse vamă.

Sub tăvălug de frică,-n gol,

Îmi sună clopotul la strungă

Și plâng, rupându-mă de stol

Spre nicăieri să cad în fugă

Și cad, învăluindu-mă ușor,

Din urma mea cu frig în piept,

Mă prăbușesc încetișor

La care moarte, nu m-aștept!

Ce zbatere, ce chin sub nori,

Luminători se sting pe rană

Și amuțește harfa de…

ce departe e câmpul în care am deportat dragostea

zadarnic am învățat-o să se facă izvor

poate n-a știut să-și coasă fluturi pe rochie…

În noaptea asta preasenină

fusei, ca de-obicei, să iau Lumină.

Biserica tăcută, porți închise,

metalice, imense și proscrise;

Strigai la gard să îmi deschidă!

Toți preoții erau ascunși într-o firidă.

,,Nu știi de ordonanța militară,

ce-a devenit religie de țară?

Pleacă de-aici, Christos nu mai învie

în noaptea asta mută, măslinie!''

mi-a zis o siluetă deranjată,

urcând pe…

Dealurile toate, cu golgote-n spate,

Par înstrăinate și îngândurate...

Cine să le strângă, pacea-n mâna stângă,

Cine să le-întrebe unde-i haina verde

Și de ce, deodată, au straie de piatră?!

Când…

Gura lui era totuna ca o candelă încinsă -

Candelă ce-și arde mirul pe feștila sa aprinsă

Iar eu mica flăcăruie, într-un seu de lumânare,

Am ars (când plăpând, când aprig), sub a sa înverșunare!

Ciutură cu apă vie era gura lui de aur,

Și puteri nebănuite îl făceau precum un faur...

Zeci de mii de limbi arzânde, ațâțate de strigare

Se-mplântau cu cerbicie printre pietre de negare,

Nurii mei în colți destoinici erau pajiști cu otavă,…

Din lemnul porții maramureșene

simboluri ancestrale-au izbucnit

- mlădițe vii din Lene Cosânzene

ce străluciri de soare-au împletit.

Pe-aceste guri de rai încă sub cruce

se mai întoarnă umbre de strămoși;

Și, înviat pe ceruri de răscruce,

Isus coboară-n case de christoși.

Bătrâni de lut cu fețele brăzdate

încă așteaptă semn de…

LA CINĂ CU IISUS

Era o seară cu parfum de miere,

Se auzea cum clopotele bat

Chemându-i pe creştini la Înviere

Şi toţi veneau cu sufletul curat.

Să fiu cu ei, să capăt iar putere,

M-am primenit şi faţa mi-am spălat,

Pe frunte am simţit o adiere,

Iar odăiţa mi s- a luminat.

Nici nu ştiam când  a intrat în casă;

Poate de-aceea nu m-am speriat,

Cu pas uşor s-a…

nu mai am adrenalină sau predispoziţie

pentru a trăi

pe culmi –

aş sări de pe un stei

n-am energie

să ajung pe creastă

şi-apoi m-ar înlănţui acolo zeii…

Din  pelin se vor ivi albăstrele

ca niște steluțe vorbitoare,

nu le asculta, nu știu să-și exprime puzderia de gânduri în care au trăit

în toate primăverile pământului.

Dacă le vezi, te vor învăța să le uiți

în maluri. Dacă le-ai uitat, te…

Pe-un val ce mă ridică din adâncuri,

privesc spre maluri îndepărtate !

Fiori mă trec

și-ngenunchez tăcut

în curcubeul tău pictat

la margini de amintiri uitate.

Tresar !...

Imagini de demult

cu mama ținându-mă de mână

mă trezesc!

Ah!!!

Încremenesc !...

Cheltuit-am anii la tarabe false,…

Speranţa

Îmi arată nordul.

De fiecare dată însă când o privesc

Altă şi altă direcţie

Îmi clădeşte

Ca şi cum ar fi

Un secundar la ceas…

de câte ori trece trenul îmi astup urechile și cânt

apoi izgonesc vrăbiile mai sus de calea ferată

peticesc rucsacul

și mă asigur că pietrișul pe care-l vor încerca tălpile mele

are culoarea rubinului



mai întâi văd păduri îndreptându-și cocoașele

ca niște soldați în rafale de mai

dragi îmi sunt când le vad furișându-se în…

Din parcul fără timp privesc lucirea

statuilor de bronz, și un moșneag

dormind pe bănci și-ascunde nemurirea

pe strada stelelor, numărul vag.

Oceanul planetar, sub felinare,

se-nvârte constelat, lent și cărunt,

ca roata morilor tânguitoare,

ce împletește coamele de vânt.

Îmi pare-o lume veche, asfințită,

ce colorează-n sepia…

Și jur că nu vă spun povești,

Că n-am spus niciodată,

Dar la calendele grecești

Am întâlnit o fată.

Era cum nu pot să vă…