De aduceri aminte

[Ioan Parfeni]

Pe-un val ce mă ridică din adâncuri,
privesc spre maluri îndepărtate !
Fiori mă trec
și-ngenunchez tăcut
în curcubeul tău pictat
la margini de amintiri uitate.
Tresar !...
Imagini de demult
cu mama ținându-mă de mână
mă trezesc!

 

Ah!!!
Încremenesc !...
Cheltuit-am anii la tarabe false,
ademenitor de colorate !
Și ce mi-a mai rămas acum?!
Puțin...,
pentru conștientizare!

Înălțimile mă cuprind tăios
Să nu mai văd
ce-a fost cândva
acolo jos !

 

Mii de viori și voci în cor de îngeri
mă poartă spre visări !
Și-așa drogat
pășesc fără să vreau,
fără să știu,
în eul meu pustiu
cuprins de stingeri...

 

Ioan Parfeni

[Vasilisia Lazăr]

Mă bucur enorm că ați reacționat atât de repede corectându-vă micile scăpări. Numai așa progresăm. Cei care au fost reticenți la sfaturile noastre nu au avut decât de pierdut.

[Valeria Merca]

Bun venit! :)

[Sofia Sincă]

Bine ați venit cu poezie în site-il nostru!

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

Bun venit, cu poezie, pe site! Altfel de analiză, mai târziu.

Atenție însă la redactare! 

- titlurile operelor literar-artistice nu se scriu cu majuscule (ci doar cu majusculă)! Şi, apoi, scrisul cu majuscule e atât de neelegant... Acum, o să-l modific eu, scriindu-l doar cu inițială majusculă.

- titlul nu se scrie decât în căsuța rezervată acestuia, nu se mai repetă și în spațiul aferent textului;

- după cele trei puncte de suspensie, nu se mai pune absolut niciun semn de punctuație! Nu este admis decât semnul exclamării alături de punctele de suspensie, dar trebuie pus înaintea lor. Corect e așa: „!...”, deci întâi semnul exclamării și apoi punctele de suspensie.;

- punctele de suspensie după titlu sunt admise numai când titlul se regăsește parțial sau total în primul vers. Exemplu: poezia „O, mamă...” de M. Eminescu;

- corect: eul