Steaua fericirii

Așa, mult timp, s-au tot vorbit bătrânii

Că doar celui ales cum e ursit

Ea, Steaua Fericirii-i de găsit...

Dar drumu-i greu spre capătul minunii.

 …

Mi se răcesc obrajii și lacrimile-ngheață, 

Pe neștiute gerul pietrifică simțiri, 

Asediat, edenul înfrângerea învață,

Adam-ul răscolește mormane de zidiri. 



Un muritor își spală păcatele în sânge, 

Dar neștiind, se-ntoarce - e liniște în post -

Cerșind în agonie, ispita îl constrânge, 

Plătește cu sudoare al existenței…

Dezbrăcaţi de suflet ca de un palton,

Ne târâm destinul, veşted pân’ la oase;

Pe o stea nomadă-ntre dolar şi ron,

Îmbrăcăm cămaşa cu iluzii roase.

Mutilaţi de geruri, strepeziţi de ploi,

Decupăm în vene şanţuri prevernale,

Se înalţă-n temple pulberea din noi;

Ne destramă timpul aplecat din şale.

Descompunem clipe, ţesem amintiri,

Cu durerea lumii strânsă pe retină,

Şi glisăm pe firul silnicei…

unde ai fost  ziua mea bună și de ce m-ai lăsat în ceata asta de tâlhari

am zis că-i o glumă dar tu te scalzi în aurul lor

iar eu nu mă pricep să-i hrănesc

de-ai ști ce caraghioși sunt

unul are haina pe dos  altul fumează cu ochii închiși

câțiva au sărit de pe Turnul Eiffel

într-un pahar cu iluzii

poate ești supărată că am plecat dimineață fără să-ți spun

că ești frumoasă

știu

iar ți-am furat rujul care săruta cel…

M-am născut la sat

numele nu mi-l aduc aminte

și nici data

când țipătul meu a răzbătut

pentru prima oară

pe ulițele prăfuite

unde o turmă de oi

trecea alene

Părinții mei i-au dat vestea

primarului cu întârziere

și acesta a scris în acte

"născută alaltăieri"

De atunci

pe aceleași ulițe prăfuite

rătăcesc cu pas alene

în mijlocul turmei de altădată

căutându-mi…

Impuritatea lumii simțirile îngroapă, 

Lingușitorul cere păcatele mărunte, 

Înzăpezit, cuvântul nu poate să-l înfrunte 

Și suferă-n tăcere când frigul îl înțeapă. 

Cu inimi otrăvite, au răstignit frumosul, 

Urâtul, vanitatea, pe munții de plăcere, 

În schimbul fericirii vor iadul să-l ofere, 

Miracole obscure, înlocuind Hristosul. 

Se clatină pământu', speranțele întruna 

Vibrează ca lumina ce arde-n…

ce-or fi băut,

cu gralul,

templierii?...

lichior de trandafir

subtropical,

vin aromat,

ca buzele-nvierii,

ori distilatul clinchet

de…

Așteaptă-mă…

Așteaptă-mă, pădure, de-oi mai înmuguri,

Așteaptă-mă, în tine, în timp, voi înflori!

Așteaptă-mă, iubire, nu știi ce simt acum,

Așteaptă-mă, chiar dacă, m-ai rătăcit pe drum!

Așteaptă-mă, tu, coasă, că nu-i timp de-a cosi,

Așteaptă-mă, dar lasă-mi dorința de-a trăi!

Așteaptă-mă, măicuță, de-o fi să zbor spre-o stea,

Așteaptă-mă, te roagă-n lumina către…

precum mâna care desenează
o mamă şi un tată
în varul foii
aşa te aşez

precum aripa
care îşi pictează cerul
din dor de înălţare
aşa te învăţ

precum sihastrul
care se roagă
şi îşi aminteşte lumea
uitând-o
aşa te iubesc

până la capătul pământului

Îl vedeam de departe aduna drăgăicuță pentru fete

și le făcea fluiere din copaci

tot satul îi spunea dumitros de fapt anton îl chema

anton cu pălărie îi ziceam eu

îl știam de când eram mică venea să-l ajute pe tata la coasă

nu vorbea neîntrebat nici nu cerea plată

și se închina la fiecare chindie



Ce uimire trebuia să fi fost pe chipul tatei 

când l-am întrebat pe…

(elidă)

Cărarea noastră scânteiază, sub al zăpezii lampadar:

E tot mai trist să văd cum pașii ni se-ntâlnesc atât de rar.

Își jeluiește vântul soarta, peste drumeagul…

lupte mari la mansardă 

pasărea zdrobită de-năltimi se lasă uitată-n cădere 

în fiecare clipă steaua 

lăsând urme cenușii 

se pierde ca mai apoi să renască 

lovind stâlpii de plumb 

ursuleții de pluș și noptiere prăfuite 

copilării ucise cu albastru în vârf de condei 

în care 

nori fumurii dau năvală 

furând vata de zahăr și cutiile de caramele 

inamicii solicită întăriri 

deschizând fereastra dincolo de…

m-am dus la balul

acela pregătit,

mi se zbătea

în ochi

o foame cruntă,

s-o potolesc,

deși eram chitit,

nu prea era mâncare

ca la…

Mai lasă-mi cer de foc la răsărit

Să fiarbă dorul rătăcit hai-hui.

Tristețea-n sufletu-mi s-a cuibărit,

Neliniștea vreau s-o anin în cui.

Mai lasă-mi timp, cât încă n-am uitat

Să-nșir mărgăritare pe ascuns…

Un câmp de maci cu sete am udat,

Dorinței să îi fie de ajuns.

Mai dă-mi răgaz – curând o să pornim

S-aprindem lampadare-n nopți târzii,

Alăturea cu gândul să ne fim

Când ne-om trezi, în zori, frumoși…

Se făcea că erau aeroporturi multe și mici,

unele de platină, altele de ceară,

veneau păsări uriașe, mi-era teamă să zbor, nu aveam încredere în alianța norilor,

dar am auzit vocea unei mame cu pruncul în brațe și am urcat.

Atunci am știut că, uneori, frica e sora vitregă a curajului.

Se zăreau triburi de cactuși înfloriți într-un decembrie cu paltonul…

Tânjind după iubiri nescrise,

Metalic, sună prin oraș, 

Un scârțâit de uși închise 

Și ziduri fără peisaj. 

Pe-alocuri, zgura se întinde,

Un joc demonic delirează, 

Privești bordura cum se vinde 

În ceața care avansează. 

Lipsită-i luna de mândrie 

Când prin canale-și duce traiul, 

Cenușa palmelor învie, 

Pe la balcoane, mucegaiul.

Bătrâna umbră, neclintită,

Se stinge-ncet, câte…