Mă las în voia soarelui,

Înconjurată toată-n raze,

Mă las în voia vântului,

Am sângele de kamikaze

M-aburc apoi pe Himalaya,

Încalec monstrul Everest

Să mă primească mama Gaia 

Ca să îmi dea un ultim test.

Văd apele ce plâng secate,

Cum  bogățiile pieriră

În lumea asta de păcate,…

Se-aude-o doină-n prag de răsărit

Și parcă-mi suie către cer visarea.

Lumina își desfoaie, lin, cărarea

În străluciri din câmpul înflorit,



Când, cu mlădiul grai, arcușul blând

Coboară peste lume nestemate,

Iar albe flori, cu rouă-nlăcrimate,

Își trec un zbor de fluture prin gând.



Cântări, ce curg cu vaier de păduri,…

merg singură

prin oraşul de fier şi ciment

tăcerea propriilor pași mă loveşte cu pietre

în asfalt s-a gravat răsuflarea ta

păşesc încet

să nu-i şterg urmele

bulevardele tac în ritmul şoaptelor tale

eu refac itinerarii

să te regăsesc în ele

o ploaie de vară spală trotuarul

orașul s-a retras ursuz în case

picăturile îmi udă părul umerii gleznele

îmi lipește bluza de sâni

iar…

Stau gândurile toate la un loc

privind metafora din poezie

repusă de poet în strai baroc

în clipele de-adâncă frenezie.

Orfană-ntre cuvinte fără sens,

întinsă, parcă, pe o…

Mirosea vântul a oală de lut, străveche,

cu grâne pietrificate, purtând sufletul

neamului meu albastru de Săpânța.

Înlăuntru, laolaltă, se odihneau în ciolane

năpasta și fericirea,

jocul de-a…

tata mâna caii

peste Prut,

îmi era frică să-l înfrunt,

strângeam codrul de pâine la piept,

dincolo de munți

legai o vie,

duceai mâna streașină să nu-ți picure ochii,

sarea omoară

strugurii

umpluseră vasele, slugile noastre

începuseră un război,

mondial,

păsările se certau pe medalii,

un om de-al partidului

m-a pus după cap:

ce vezi?

dealuri, păduri, bălți,

toate vor fi electrificate,

dar mie nu-mi…

Încă mai cad bucăți de vară-ncinsă,

Pe spatele asfaltului scălâmb,

Pe zare cresc scaieți de vată ninsă,

Furnici neobosite, pe carâmb.

Soldați bătrâni cu ranița pe-un umăr,

De parcă toți așteaptă un apel,

Stau brazii obosiți. Grăbit, îi număr.

Și ieri stăteau aliniați la fel.

Rindeaua serii așchii roșii taie,

Talaș din coasta unui asfințit,

Zâmbește-n colț de cer luna bălaie,

Un graur negru, glonț de…

Intens mesaj al stelei ce se-aprinde

Nălucă de argint în noaptea grea

O rază-n deznădejde mă cuprinde

Dar știu că sus nu e decât o stea.

Nu pot opri tristețea ce se-ntinde, 

Bătrânicioasă-n falduri de…

Departe, peste-a zării punte,

Plimba amurgul nori de fier.

Se-ncovoia noaptea sub cer 

Și-ofta cu stele peste munte.

Veniți din marginile lumii,

Năpraznici zburători voraci 

Cu coame-albastre, vârcolaci, 

Băteau cu sârg la poarta lunii. 

Foșneau lungi umbre printre frunze,

Urcau miresme din trifoi, 

Iar…

Trec fugitiv sălbatice vedenii

prin colțul ochiului zvâcnind ritmat;

Sunt pași nepământeni ce nu ating pământul...

Printre desișuri penumbrele se zbat,

se-aud mici pâlpâiri de-ntemnițate raze…

am nevoie de tine ca de o reacție chimică

de parcă aș face lumină într-o groapă adâncă

cu frigul în pumni să mă vindec de

dragoste

am nevoie de tine cât stau munții și încă

am nevoie de tine ca de o respirație sfântă

să nu mă satur de lume în ziua când dorul

se preface-adormit cât ne luăm eu și moartea la trântă

cu încetinitorul

am nevoie într-un fel tragic seara

când nu-mi ajung băutura țigara

am…

Apocalips e noaptea fără tine,

De-aș fi știut-o de  acum un an !

Alt sânge mi-ar fi lunecat prin vine,

Nu mi-ar fi plâns mestecenii în van.

M-aș fi prelins tăcut printre suspine

Și-aș fi legat nădejdile colan,

Apocalips e noaptea fără tine,,

De-aș fi știut-o de  acum un an

Când mă ardeau privirile haine

Zile și luni de-a rândul. Ca dușman,

Mă-nfierau cu vorba de - streine- ,

Ce să fi fost ?…

O geană de lumină se deschide

În zorii unei înnoite zile,

Croind rotundul țarinei fertile

În orizontul care mă cuprinde.

Ce har, că după visele perfide,

Hrănite-n noaptea albă cu pastile,

O geană de lumină se deschide

În zorii unei înnoite zile!

Scânteie nouă-n mine se aprinde

Și de la ea, o mie de feștile

Înlocuindu-mi visele sterile -

Înviu, când după noaptea ce desfide,

O geană de lumină…

Zburdă vântul dinspre țărmuri, întețind al frunzei zvon;

Crengile înfiorate ca un șarpe se-împletesc;

Smulge din paloarea lunii cucuvele - monoton -…

O eclipsă de soare ai pe șoldul stâng iubito

mai implor tristețea să nu râdă de mine

cu ochii scoși liniștea rătăcește prin sânge

mormintele fac streap-tease în cimitir totul e bine

Sânii tăi îmblânzesc amurgul a doua oară

abia mai respir(i) în abisul…

Uimirea se tot duce

spre neștiute astre,

adesea nici cu gândul

nu o putem găsi,

pierduta sa trăire

din sufletele noastre

ne tulbură tăcerea

puterii…

soarele-mi lunecase în hău

întunericul muşca din mine

cu poftă nebună

sufletul mi-era doar o pânză goală

peste care alergau umbre cenușii

într-o zi ai venit tu

ai pictat o dimineață aureolată

un soare blând

și câteva crâmpeie de senin

atunci mi-am tras orizontul aproape de inimă

și-am așternut zorii peste negura din mine

în ape îngheţate mi-am sădit temeliile

răsărind liberă…

Singurătatea este gluma

cu care întâmpin

fiecare dimineață.

Este floarea pe care

mi-o port la rever 

cu  mândrie  nedisimulată.

Este subiectul preferat în 

discuțiile mele cu oglinda.

Singurătatea vrea

să-mi fie soră geamănă, dar

de fapt, ne completăm.

Am nevoie de ea, mă hrănește,

îmi ia apărarea când ,

vreo raza obraznică de suflet

îmi încearcă împărăția.

Dar, gata, n-o…