Urme în timp

[Gabriela Raucă]

Te scriu în gândul meu, cu litere de-o șchioapă,

Ca să te pot citi ușor, vrând să te chem,

Când ochii obosiți, cândva, or să înceapă

Să caute-al tău chip în strofe de poem.

 

Te desenez în vis, cu frică de coșmaruri,

Ca să te pot simți gravat în amintiri,

Când se vor sterge-ncet în ale vremii valuri,

Trăirile adânci și-adâncul din trăiri.

 

Te cânt în suflet azi, ca să rămâi și mâine,

O cheie de-nceput, pe-al vieții portativ

Ori nota în urcuș, pe treptele divine,

Un semn trimis de ieri, în timpul relativ.

 

Te modelez, sculptând în ochii mei statuie,

Din chipul tău frumos pe care îl ador,

Când înspre tine las privirea să se suie

Ori de clipesc timid, la tine o cobor.

 

Te desenez și-ți scriu cu litere de-o șchioapă,

Când visele apar, în suflet și în gând

Și modelez în cânt privirea, să încapă

În urma ce-a lasat un timp, ușor trecând.

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc pentru lecturare și aprecieri. Mă bucur mult, că versurile mele au plăcut.

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc din toată inima, pentru aprecieri și mă bucur că sunt aici, la dumneavoastră!

[gabriel cristea]

Minunat poem, doamnă  Gabriela Raucă! Bine-ați poposit pe ,, Însemne"! 

[Gabriela Raucă]

Mulțumiri pentru lectură și apreciere!

Onorată de atenție!

[Gabriela Raucă]

Îmi este „frică” să nu mă simt „prea acasă”, lăsând celelalte îndatoriri deoparte. Simt deja efectul de magnet și nu știu cum va evolua această dependență. Îți mulțumesc, Vasilisia, și mă bucur să pot fi prezentă și aici.

[Vasilisia Lazăr]

Un poem scris de acum pentru atunci „Când se vor sterge-ncet în ale vremii valuri/ ,Trăirile adânci și-adâncul din trăiri.”

Superbe aceste două versuri care au mai fost remarcate, văd.

Sau pentru atunci „Când ochii obosiți, cândva, or să înceapă/ Să caute-al tău chip în strofe de poem.”

O poezie pătrunsă de sensibilitate și romantism, atribute care te caracterizează. O poezie frumoasă, Gabriela. Bun venit la noi! Sper să te simți acasă într-o zi.

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc și pentru aceste cuvinte frumoase! Sper să mai am inspirație, pentru a scrie și alte versuri.

[petrut dan]

Poemul tău nu-mi dă pace!) Dacă ar exista posibilitatea aș mai da un like!) Mi-am amintit când am scris eu prima poezie de dragoste, a fost un dezastru! Nu are nicio legătură, dar pur și simplu poemul tău m-a făcut  să-mi amintesc de prima dragoste, prima poezie, prima noapte la telefon cu ea, prima, prima, și asta înseamnî că are forță și și-a atins scopul! Să mai scrii, neapărat!)

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc pentru amplul comentariu.

Probabil că poezia mea lasă loc la interpretări diferite, dar "adrisantul" a înțeles, cu siguranță mesajul.

Ar fi trebuit să fie mai clar, recunosc.

[petrut dan]

Bună seara, doamnă! Sunt la primul poem pe care l citesc la dvs așa că pot să-mi permit!) De la început am remarcat jocul de cuvinte, dar și ideea conținută și anume „Trăirile adânci și-adâncul din trăiri”. Aș avea niște nelămuriri , dar mai bine o las pe Manuela să le pună, are un stil... că nu te poți supăra pe ea... pe ea și pe Ana desigur! Nu știu cum fac, dar mereu îmi vine să-i cer părerea și ea nici nu mă bagă în seamă, dar nu mă supăr așa-s fetele mai pretențioase!) Acum, revenind, poemul tău sensibil are o destinație precisă, nu te-ai gândit la vreun public-țintă, se vede clar că nu vorbim de vreo producție de serie!) M-am pus în locul „adrisantului”, nu a fost ușor)) dar mi-a dat o stare de bine! Cu rezerva că atunci cănd îl cauți, ar trebui să fii în plinătatea forțelor, să nu-ți strici ochișorii, pe Ionuț îl dureau genunchii, ceea ce ne-a dat verde la toți de pe-aici, tot pe Manuela ți-o recomand că ea explică mai bine, ca între voi fetele! Cu voia dvs mai trecem, doamnă, seară liniștită!