Zboruri nocturne

[Manuela Munteanu]

Departe, peste-a zării punte,

Plimba amurgul nori de fier.

Se-ncovoia noaptea sub cer 

Și-ofta cu stele peste munte.

Veniți din marginile lumii,

Năpraznici zburători voraci 

Cu coame-albastre, vârcolaci, 

Băteau cu sârg la poarta lunii. 

Foșneau lungi umbre printre frunze,

Urcau miresme din trifoi, 

Iar vântul le-ntorcea-napoi, 

Cu calde sărutări pe buze.

Ca sub arcada unei vetre, 

Pământu-n aburi gâfâia,

Strigoi cu trupuri de nuia

Fantastic scormoneau prin pietre.

Ascuns în poala-adâncă-a nopţii, 

Cânta cu lacrimi un izvor,

Iar ramuri tresăreau a zbor

Spre alburia taină-a ceții.

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc pentru trecere și apreciere, doamnelor Flori Cristea, Denisa Curea Popa și Nicoleta Ramona Cornaciu!

[Manuela Munteanu]

Mulțumesc, doamnă Gabriela Raucă!

[Manuela Munteanu]

Drag de vizită! Mulțumesc pentru vorbele calde,  doamnă Vasilisia!

[Vasilisia Lazăr]

Cât de frumos pastel, Manuela! Ce să-ți mai scriu când e impecabil? Drag să te citesc!

[Manuela Munteanu]

Sunt bucuroasă pentru cuvinte, pentru faptul că v-a plăcut și pentru curajul pe care îl primesc, urmare a acestora. Vă mulțumesc mult,  doamnă Ana Cîmpeanu!

[Manuela Munteanu]

Neașteptată preferință pentru această strofă! Mă mir, pentru că nu ați fost singurul care ați remarcat-o ca fiind reprezentativă. Eu am avut o imagine de ansamblu când am scris, iar emoția lirică a fost unitară. Am încredere, totuși, în gusturile sensibililor mei cititori. Vă mulțumesc mult pentru popas și apreciere, domnule Mihai Katin!

[Mihai Katin]

Ca sub arcada unei vetre, 

Pământu-n aburi gâfâia,

Strigoi cu trupuri de nuia

Fantastic scormoneau prin pietre.   ma opresc la acest  catren pentru  ca  are  acel  fantastic  atat  de bine  conturat incat   nocturnul  poem capata o  profunzime   de nebanuit

[Manuela Munteanu]

Dan, mulțumesc pentru vizită și cuvinte! Îți recomand să ,,guști" poezia mea ca pe un întreg, nicidecum fragmentar. Strofele sunt variațiuni pe aceeași temă, respectiv cea a ,,zborului" nocturn. În penultima strofă (pe care habar n-am de ce ai remarcat-o în mod special) este vorba despre zborul aburului din pământ (ce se întâmplă noaptea, după o zi călduroasă) și zborul nuielelor (lăstarilor) din rădăcinile înfipte în pământul cu prundiș. La bună reîntâlnire!

[petrut dan]

''Nu știu alții cu sunt'', dar mie îmi place și nu mă dau dus din pagina ta când scrii atât de frumos și de parcă mai bine, așa, un fel de emulație pe care o observ de la o vreme, la tine și la alți poeți dragi mie, dar îți șade bine, Manuela, consider că ești pe un curs ascendent!) Inițial am vrut să remarc penultima strofă, dar, am recitit și mi-am dat seama că poemul este echilibrat, micile variații ale intensității imaginilor nu sunt mai mult decât variațiile admise ale curentului electric, și ar tebui să remarc fiecare strofă în parte, dar cum tu ni le-ai ''servit'' împreună nu are rost să-i stric (chiar și prin separare) corola de lumini! Totuși acea strofă îmi este mai degrabă dragă!) Să ai o zi cu împliniri!

[Manuela Munteanu]

Mulțumiri, doamnă Monica Pester!