http://youtu.be/LksV4bbVSks

Mă-nvăluie uşor, ca o mantie, 

O toamnă tristă-n ton de indigo 

Cu cerul înnorat ce astăzi n-o 

Să-mpiedice o iarnă gri să vie.

Să limpezesc azurul cu-a lui stele 

Şi să privesc spre el ca-n ochii tăi, 

Am zălogit în mine zurgălăi 

Ce-s răsfiraţi prin lacrimile mele.

E-o toamnă melancolică ce nu 

Mai poate dorul să îmi…

Să nu faci niciodată o femeie să plângă

pentru că ochii ei sunt făcuţi să te privească cu drag

când vii acasă.

Să nu faci niciodată o femeie să plângă…

Cânta parcă un cântec verde ,

Ea, singura mea mângâiere, pădurea,

Ziua şi noaptea aici s-au aiurea

Ea, singura mea mângâiere pădurea,

Şi-mi vine să cred că bătrânii aceea

La care cresc unghiile după moarte

Cărora nu le cade părul, s-au prefăcut

În trunchiuri, cu crengi nenumărate,

Şi frunza, gura pentru cântec.

Îmi vine să cred că femeile acelea

Rămase cu părul după moarte s-au

Prefăcut în păsări, în fluiere

Şi poate în vânt…

nu-ți trebuie o inimă

cât un megalopolis



locuită de prea multe glasuri

bucata asta din tine

ar ceda

fluvii roșii ar inunda valea

sufletului tău

unde să reverși atâta dragoste, iubitule?



e oare dragoste?

spui încercând să-mi prinzi

în privire un zâmbet

poate ultimul

deși sunt convinsă că zâmbetele mele

n-or să se sfârșească niciodată

pentru…

Trecând prin sânge,

aripi mari de vânt,

din scrisul cu cenuşă

peste ape,

îmi dau ocol

înfăşurate-n şoapte...

lespezi de cuvânt.

Octombrie-i târziu şi brumele-s departe,

Cu pătura de flori te învelesc în gând,

Covorul brun de frunze e tot ce ne desparte

De verdele din firul ce n-am întins nicicând.

Suzane cu ochi negri şi zorii prinşi în ei

Anunţă filarmonici cu dalii şi crăiţe,

În ploi de crizanteme, sub ramura de tei,

Păşeşte mândră toamna, se mai deschid portiţe.

Grădina cu flori albe adună alţi cocori,

Exotice nerine viu colorează…

La noi în podgorii mai poţi să te-nfrupţi,

Din vinuri topite-n pocale.

La noi nu sunt munţii abrupţi

Sunt numai coline domoale.…

Scriu despre toamnă, iubito, că-i bine

să calc pe covorul de frunze gălbui,

statui fără timp dorind pe oricine

se-aşează pe soclul rămas nimănui.

Clepsidra de ceaţă ascunde uitarea

prezentul trăieşte în nori plumburii,

securi fără umbre despică-nserarea

făcându-ţi cărare spre mine să vii.

Se simte cum frigul în riduri loveşte

rănind amintirea plecatelor veri,

şi totuşi în toamnă mirat ne priveşte

copacul cu…

dacă ai căuta răspuns

ți-aș spune să privești

lacrima acestei dimineți

așezată rouă pe viața-ngălbenită

de praful unor iluzii

să asculți sunetul vântului

ce vâjâie prin oasele goale

visul unei transfuzii

câțiva stropi de clorifilă

le-ar fi îndeajuns…

Când toamna-i cu norii plecați

și ploile departe,

lasă gust culorilor să șoptească

și izvoarelor să cheme.



drumul cărărilor îmbie-n rătăciri,

bolta cerului se curbează albastru,

iluziile tac,

iar visul se-nalță…



sâmburii scuturați de târziu

se ascund în iarbă ca în muguri

ca să încolțească speranță,

împlinire, perenitate.



noi înșine, iubito,

ca două țărmuri în așteptarea unei mări,

ne vom…

 Ești urma unei umbre de-mpotriviri năuce,

 Cu trupul de cenușă, confuză amintire,

 Feștilă fumegândă, apatică răscruce,

 Un chip fără de nume, sfințit de-a mea iubire.

 Aducerile-aminte răstălmăcesc o clipă

 De gânduri indecise, certate între ele,

 Se spovedesc restanțe, rămase din risipă,

 Stingându-se…

cununile cerului cad pe pământ

cerând iertare timpului trecut

soarele zace într-o agonie dulce

 riduri de flăcări se frâng pe cruce

luna se zbate și cere răgaz

o mie de stele s-agață-n extaz

pendula își cere dreptul de-a fi

pedeapsa divină pentru cei vii

pământu-i cenușa din ochi scrijeliți

iriși ce adorm pe drum obosiți

un murmur grotesc icoanele sparg

se cere tăcere deplină în…

ochiul aruncă
sub sânul iubirii
perle venin
covor de rugină
ruină în suflet
îngrozit privesc
cum au răsărit
bulb nostalgic
urmele pașilor ei
dorul ștrengar
prins de ploaie
devine
ciorchine
pe hornul
amintirii

Clepsidrele-s uitate

pe drumuri paralele,

sub flăcări de speranţă –

în zborul lor... spre stele.

Cărbunii de pe umeri mi i-ai lăsat la poartă,

Habar n-aveam că focul stătea ascuns sub pod,

A fost de-ajuns o vrajă pe-o pagină de artă

Și-am devenit scânteie în…

vaca

lui Stan Diunmetru

bine ăștia-i ziceau

și Stan Sucitu…

Deși-i iubesc mirosul dulce de gutui

Și-mi place-aleanul ce se-așaza colo-n piept,

Te rog, tu, Doamne-'ncearcă toamnei să îi spui

Că nu o vreau, și pe la porți, eu n-o aștept!

Vreau să-mi fie vară,-n gând și-n fiecare ram,

Toamnă doar în ruginiul din covoare,

Înstrăinări aiurea nu vreau să mai am

Și nici vreun vis ce a murit fără să zboare.

Mai șoptește-i toamnei că devreme-i…

Copacii seculari, îngălbeniţi de toamnă, tac, 

Doar tinere vlăstare, sub bruma rece, zac.

E prima toamnă, ce mister în viaţa lor,

Schimbări majore, dar lente, de decor.



Şi bruma argintie, înnobilează ram,

Mireasă timpurie, sub vălul de…