goliat răstignit pe sete
taifun de viață acidulată
m-adun în piatră
zborul
mănușă sângerată
mi-acoperă pământul pân' la coate
soarele se sfarmă în butuc
smulși prea devreme din uterul viei
strugurii țipă
neinflamate de ploi pupilele crapă
inutile
pe…
ContinuareAdăugat de chindea maria elena la Iulie 22, 2017 la 4:00pm — 26 Comentarii
Ne-au rupt țărișoara-n două
În trecut, doineau din frunză
Țăranii români,
Alții, azi, nu vor să-auză,
Fiindcă dau frunza la câini.
În trecut, lucrau ogorul,
Se simțeau stăpâni,
Astăzi, nu mai simt fiorul,
Cufundați în mărăcini.
Își creșteau pruncii țăranii,
Doar din munca lor,
N-așteptau să vină banii,
De la stat, în ajutor.
În trecut, legați de…
ContinuareAdăugat de Elena Mititelu la Iulie 21, 2017 la 8:30pm — 12 Comentarii
Câteodată,
eul meu murdar de dude negre
se-ascunde în grădini
sculptate
în gheața înțeleaptă
a florilor de măr;
aseară,
un vecin, mărar,
mă strigă, peste gard:
– Uite-l, bre, aicea!
zăcea,
cu mâinile sub cap
pitind merele-n pom;
scăpă c-un…
Adăugat de Ana C. Ronescu la Iulie 21, 2017 la 2:34pm — 16 Comentarii
poţi să-mi dizolvi
existenţialo
matinal şi atât de precoce
claustrofobia
cu ştrampii tăi
prea lycra
să rămână credibili întregi
în ascensorul acesta nebun
dinspre moarte
spre viaţă
în care m-ai azvârlit
placat aproape disperată
din dragoste
să mă faci eseu antologic
chiar în buturile
şi sub nasul rivalei
de la parter
devenită brusc
spectatoare cu degetul…
Adăugat de paparuz adrian la Iulie 21, 2017 la 9:41am — 5 Comentarii
PSALM VINDECĂTOR DE TIMP
Chiar plinul din plinire e-un minus, de exemplu.
Nu soarele în Vineri Ți-a cugetat eclipsa?
De-i praf pe clanța ușii, și singur ești în templu,
Cerc aurit în juru-Ți, nu-mi simți alături lipsa?
Eu Îți zăresc în toate întredeschisul ușii,
Ești muntelui - urcușul, tristețe-n firul ierbii.
Să nu Te văd tragi iute perdelele pănușii,
Cresc cețuri peste iezer,din duhul lui bând…
ContinuareAdăugat de dumitru ichim la Iulie 20, 2017 la 9:32pm — 16 Comentarii
ciugul
firimituri de viaţă
în şoaptă mirându-mă cum de
mărul are aroma petalelor de trandafir
catifelata stare îmi leagănă fantasme
şi vocea ta
cu care merg la culcare
nu s-a schimbat
doar lumea mea
nu mă înghesuie-n mine
mă împrăştie pretutindeni
aştept
să răsară flori
în urmă
să nu…
Adăugat de Mihaela Popa la Iulie 20, 2017 la 11:00am — 21 Comentarii
PSALM CÂND OCHIUL MEU OFTEAZĂ
De ce mereu prin altul răspunzi când Ți-aduc ruga?
E-n cetini grea dojană de-mi plângi pe sub rășină?
Nu-mi vezi lăstarii tineri? Nunti-i-ar buturuga,
Că Tu-i hrănești din vlaga irmosului de tină.
Când lacrima e ocnă nădejdea-n Tine-i țambra,
Vorbește-mi ca-n demultul 'naintea risipirii!
Tâlmaci adu-mi la freamăt când cedrului scoți ambra,
Că mult mă-ntreb cum oare nu-Ți zboară…
ContinuareAdăugat de dumitru ichim la Iulie 19, 2017 la 11:39pm — 16 Comentarii
Adăugat de daniela parvu dorin la Iulie 19, 2017 la 5:26pm — 8 Comentarii
Adăugat de Costel Zăgan la Iulie 19, 2017 la 1:05pm — 5 Comentarii
Cineva se încalță cu pașii mei,
mi-i poartă prin colb,
îi șterge prin livada cu gânduri
și mi-i așează la ușă, apoi
să-mi fie gata de drum.
Eu mă minunez de ce
nu am plecat cu arca aceea în care
mai era un singur loc liber, destinat
nehotărâților...
ți-l cedasem ție știind că mă…
ContinuareAdăugat de constanta popescu la Iulie 19, 2017 la 1:00pm — 11 Comentarii
Mama se ruga pentru toți
(prozopoem)
„O să ne descurcăm, nu poate fi ăsta sfârșitul lumii!” se ruga mama pentru noi. În iarna care se zice că înghețau și lemnele în sobă și cam ne înghesuise foametea, mama pusese o sobă de metal în mijlocul camerei și ne îndopa cu ceai fierbinte din crenguțe de corcoduș și cartofi copți pe metalul încins. Mă durea burta de-atâta zeamă colorată și coji…
ContinuareAdăugat de Tudor Cicu la Iulie 19, 2017 la 11:00am — 14 Comentarii
Mi-ai promis, știi că mi-ai promis,
Dar de-atunci multe străzi au orbit,
Felinare de plăceri ai aprins
Numai străzii mele n-ai aprins un chibrit.
Între timp, în costum fastuos,
Așteptam să-mi faci nod la cravată;
Ai făcut unul, cum era-n Gordios,
Sufletului meu care tot așteaptă...
L-aș tăia, iubire, cu tot cu tendon,
Numai că nu…
ContinuareAdăugat de nicolae vaduva la Iulie 19, 2017 la 9:00am — 8 Comentarii
De-nsămânțat păstrează, din toate, doar pe-acelea
Ce-i știu, cărării morții, prin bob însăilatul.
Rup de pe mine timpul, cum șerpii își rup pielea
Pe unde piatra mușcă-n amnar cu scăpăratul.
Ne vindecă nămolul ce-a fost mormânt de nufăr!
Ce ai de gând cu mine? Toți cedrii Tăi mă ceartă
Că văd în fiecare copac doar lemn de cufăr
În care ne vom duce spre fluviul fără hartă!
Bocească-mi Râul Nopții…
ContinuareAdăugat de dumitru ichim la Iulie 19, 2017 la 4:30am — 20 Comentarii
vă rog luaţi-mă de braţ
urmaţi-mă
fără sfială vom merge
în lungul deşert al cuvintelor
născând toamne fluvii şi dune
unde paşii noştri
se vor forţa să scoată la lumină
poteci
vom poposi ca pentru un veac
să ne cunoaştem
după nume feţele ascunse
în dezmierdări sonore
sub false privilegii
să fim numiţi
latifundiarii
iubirii
Adăugat de Darie Giurgiu la Iulie 18, 2017 la 6:00pm — 9 Comentarii
Când ai hotărât să pleci în America m-ai rugat
să am grijă de grădina ta,
știam că e cu două veri mai încolo și atât,
dar am găsit-o repede.
Atunci am simțit un fel de secetă tropicală,
ceva care te face să devii credincios
impulsurilor catifelate.
Ana, de ce nu m-ai avertizat că un singur trandafir
emană atâta miresme încât ajunge până la tine?!
Ai uitat pe fotoliu jurnalul în care scriai
că liniștea și-a lăsat…
ContinuareAdăugat de gina zaharia la Iulie 18, 2017 la 5:30pm — 22 Comentarii
alb negru
despre un el
aşteptând-o infinit pe ea
şireată
te aşezi stradivarius
pe arcuşul meu trist
îl dai cu sacâz
mi-l acordezi
în patru game
cu bemoli sângerezi
cu diezi
peste inima mea
melomană
cântăm fără portativ
până la…
Adăugat de paparuz adrian la Iulie 18, 2017 la 10:20am — 9 Comentarii
Aș mai fi fost măcar odată
Un prag din mir la a ta poartă
Cu talpa-ți să îmi mângâi tâmpla
Apoi cu părul să-ți sting lampa
Ți-aș fi pictat pe vise luna
Vântul ne-ar fi certat întruna
Din fluier îngeri pritocind
În ciob de ceață strălucind
Dar n-ai mai vrut ce scumpă-i vrerea
Ce-mi prigonește azi menirea
Sau poate că n-ai mai putut
Eu încă nefiind născut
Adăugat de bolache alexandru la Iulie 17, 2017 la 9:40pm — 6 Comentarii
Am omorât în mine teama morții
(prozopoem)
Ultima scrisoare de pe front a tatei: „Ce îngrozitor lucru e războiul. Nimic nu seamănă c-o poveste…”, scria el. După ce o citea, mama își făcea semnul crucii și înțelegeam că nu trebuia să fi fost cineva care iubise mai mult ca el bucata de pământ pentru care plecase la război și căruia să nu i se fi strecurat îndoiala că Iisus a auzit de noi. După ce ascundea scrisoarea după icoană, un vultur îi…
ContinuareAdăugat de Tudor Cicu la Iulie 17, 2017 la 6:30pm — 5 Comentarii
Din mine mușcă marea de luceferi,
Pe țărm de vise îmi înalț catarge,
Sunt goeletă printre aștri teferi
(Resuscitați sub vidul ce se sparge).
E-o mare gri, câteodată roză,
Ce-și cântă partitura anacronic,
Cu izbucniri în tacturi, de „mimoză“,
Și-amărăciunea izolată fonic.
Lângă carenă, caii săi albaștri,
Trecuți adesea prin anamorfoze,
Și-au agățat nechezul în pilaștri,
Făcând cu norii iarăși…
ContinuareAdăugat de Camelia Ardelean la Iulie 17, 2017 la 5:43pm — 14 Comentarii
Lume, lume cât vezi roată
Ce cuprinde valea toată!
Scrânciobe și tobogane,
Trenulețe și baloane,
Berze și ciuperci sculptate,
Pălării, porumb în lapte,
Jucării de pluș, bomboane
Și miresme de copane,
Bentițe, brățări, inele,
Tot felul de…
ContinuareAdăugat de C.Titi Nechita la Iulie 17, 2017 la 1:00pm — 10 Comentarii
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
1999
1970
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor