Când printre turle de biserici,
Iisus, înduioșat, coboară,
În toacă lemnul se trezește
Iar clopotele se-nfioară.

Țâșnește viața din țărână, 
Sub a luminii dărnicie,
Înmugurește crucea mamei, 
În drumul către veșnicie.

Pe străzi fără umbre, lumina e pură

și negura lumii nu-și are tipar,

fărâma din mine ce scuipă cu ură

se-neacă în sfere și-n băi de altar.

Ofranda durerii (gândul curat)

se-nfruptă din ghena ce ieri îi era

un iad fără porţi, cu cerul curbat,

un plug al durerii ce-n doruri ara.

Astăzi sclipeşte cu alb peste alb,

scriu versuri cu ochiul pe haina…

         Spre Muntele Viu

Căzuse bolnavă de toamnă pădurea...

Era într-o seară de-ntâi de Brumar,

Cerul vuia, fulgera pe aiurea, 

Și vântul cânta de un galben-amar.

Țipete scurte se-aud mai aproape,

Sunt păsări ce-și cheamă puii târziu,

Nici urmă de stele râzând peste ape,

Nici rază de lună pe-un cer fumuriu.

Deodată se-aude un murmur în noapte,

E un drumeț pe cărare…

Nu te mai văd și cuvintele s-au copt în spice aprinse, 

Ești totuși aproape, căci toamna în roade mi s-a arătat,

Poate fiindcă ai uitat și tu curgerea timpului ce te ninse

Sau poate fiindcă eu nu te-am uitat.

De când nu mai știu anotimpul ce vine,

Am schimbat nisipul cu boabe de grâu,

Mugurii clipelor se deschid în zori fără tine

Și sălciile tac  pe malul aceluiași râu.

De când nu mai…

Într-o lume de angoase, câte unu-şi străduieşte

Intelectul şi talentul, să-l prezinte mai domneşte,

Să ne facă a-nțelege, prin al minții lui sistem,

Că luceşte-n întuneric... Noi am vrea, dar nu putem!



Zarvă mare, afirmații, argumente fanteziste...

Şifonează realitatea în concluzii altruiste:

Că aici de-i doar, desigur, mai mult e în altă parte,

De parcă inteligența echitabil se…

s-a pornit migrarea viermilor, pe burtă,

ies afar' din cranii mucede prin nări...

se anunță vânturi putrede în iurtă,

exalații grase, pline de lingori...

stăm de mult, iubire, cu leșinu-n pat

forfotind în spuma râncedă a bolii...

ne aleargă febra urii…

Pe tine te-au visat într-o peșteră, desculți și înfrigurați,

Înaintemergătorii Luminii.

Cu tine s-a scris pe stâncă

Prețul de sânge al omului.

Curgeai galopând cu râsul secole de-a rândul,

Aprins în nebună vâlvătaie de stăpâni vremelnici.

Copiii tăi purtau torțe alergând spre victorie

Pe culoare albe ori negre

Și cenușa scria drumul înapoi Păsării Phoenix.

Pentru o Cartagină în flăcări, s-a…

     Umbra ta

Umbra ta

dimineața devreme albită

În locul gol

s-a mai rănit o privire

Timpul se scurge mai greu

acolo-n odaie

În ritmul luminii

doar cuvântul pustiul îl taie

Și  bună și simplă și…

Sfântă e lacrima

Și plânsul e sfânt

Sfânt este plânsul

Mamei sau tatei , trecători pe pământ,

Sfântă puterea mâinilor tale

Și-a unui cuvânt

De-a șterge o lacrimă

Neuscată în vânt.

Sfântă e lacrima

Și plânsul e sfânt

Când  urma  caldă și- amară

E sânge, durere, Iubire, putere-

Tăcere -

În plânsul mamei sau tatei

Sau bunilor mei

Trecători pe pământ...

Florica…

Sunt prizonierul razelor de soare,

fotosinteza frunzei tremurânde,

curgând prin scoarțe -sevă de răcoare-

spre libertatea florilor flămânde.

Sunt chiriașul scoicilor de mare,

însingurarea perlelor sub unde,

migrând din adâncimile de sare

pe țărmul lumilor mereu murinde.

Sunt pasărea furtunii abisale,

înariparea viselor profunde,

zburând…

mă privea din capătul scărilor

hai zice

grăbește-te

astăzi semeni cu o lebădă somnoroasă

e timpul să mai dereticăm prin suflet

mâine cine știe pe unde mă mai încurc

am o groază de treburi

habar n-ai cum e să întinzi o punte peste ocean

ori să mături frunzele din păduri

firele în care păsări de rouă și-au agățat zborul

trebuie să le eliberez de liane

așa e corect

nu pot să-mi umplu buzunarele cu…

lumea noastră nu mai încape de mult într-o coajă de ghindă

când se face frig știm cum e să trăiești în scorburi

cu flori la ferestre

bine că nu trec uragane cu sacii în spate

ne-ar fi prea greu să coasem toate așteptările lor

așa încât niciunul să nu tremure de teama

că s-ar trezi pe un umăr străin



dar cine…

Din când în când stropit de veselie,

Zâmbesc durerii, iar sfântul feribot

Mă plimbă printre maluri de sclipire,

Atunci când uit de mine, uit de tot...



Din când în când privesc şi în trecut,

Cu primăvara verde-n colţul gurii,

Privesc în gol, iar gândul mi-e tăcut,

Atunci când uit să-mbrac veşmântul urii...



Din când în când sprânceana nu apasă

Pe ochiul ancorat în…

-Dacă ai fi zeu, uite ce ar trebui să faci,

auzi în somn vocea ivită din noapte.

Să joci jocul, nu ești însă singurul care câștigă!

Umpli tabla de joc

cu nume pentru fiecare zi

în care iubești un om,

el este omul creat de cuvintele tale.

Ai în grijă nevoile sale

pentru fiecare dintre ele

scrii câte un poem

cum ar fi , să iubească, să urască,

să se lepede de tristețe.

Jocul se reia zilnic cu alte chipuri

cei simpli câștigă…

De nu te strigă versul,

să nu-l asculţi 

în pântec de ecou,

nici pana să nu sufle 

în versuri, indigo...

cerneala, val în sticlă, 

să fiarbă-n foc mocnit, 

al unui dor străin, 

grăbit, grăbit, grăbit...

De nu te strigă muza,

să nu arunci petale,

cu-aceași mână…