alb negru
despre un el
aşteptând-o infinit pe ea
şireată
te aşezi stradivarius
pe arcuşul meu trist
îl dai cu sacâz
mi-l acordezi
în patru game
cu bemoli sângerezi
cu diezi
peste inima mea
melomană
cântăm fără portativ
până la paroxism
râzi în do major
ţipi în si minor
şi fugi mereu
înainte de bis
prin culisele
unei iubiri sinucigaşe
Adaugă un comentariu
multumesc frumos
încântată de poemul tău, admirație!
frumos, citită cu plăcere,
Muzică și poezie! Citit cu drag,
multumiri!
Fumos, original, ca de obicei.
Încântată!
:)
O poezie cu arcuș, cu sângerări... Hmm...
Final de bis.
da Coza
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE