Două anotimpuri prinse într-o viaţă,

Tu o blândă toamnă, eu o primăvară,…

când vii lângă coastele mele

munții încep să curgă de la soare la lună

ca un curcubeu în rochie de mireasă

iar eu te primesc cu flori de infinite culori în păr

 sclipitoare și fecioară 

într-un câmp în care Dumnezeu și-a uitat copilăria



vin neșoptită și neîntinată

dulce și suavă

ca o femeie ce știe a merge pe ape



vrei să știi cum îmi este atingerea

privește marea

săruta-i așteptările

cunoaște-o în…

PULS DE LAVĂ

au dizlocat un mal de cer

limbile şarpelui trezitor de infinituri

erupţii cu dragonii  ierbii

şi-un cartilaj de voluptate agăţat

într-un colţ al lunii

vocala cea transfugă iertată fie …

sap aerul dintre noi

pe linia vieţii

cu palme bătătorite

respir destulă tăcere

iubirea se zbate după un cadran de ceas…

mi-am zis

că pot schița un zâmbet

adâncită în liniște

ca atunci când ninge

și îți lipești privirea de blândețea zăpezii

aproape pierdusem noțiunea timpului

ascultând cum pulsa vremea

să umple paharele

sau cum le golea de tot ce era de neînțeles

de un crâmpei…

Adâncindu-se

rapid în tristeţe,

a rămas în amintire

doar cu o tăcere caldă.…

Colţurile gurii

erau uşor ridicate

într-un zâmbet sarcastic,

lipsit de lumină

şi trupul

se zguduia şi suspina

de spaima ce a început

să apară

prin colţurile minţii…

viața mea e pentru mine o întâmplare

aș fi putut să fiu un altul la fel de bine

ba încă aș fi putut să fiu iarbă, viezure sau

chiar femeie

hai las-o baltă, urcă din mine un glas,

chiar femeie nu ai fi putut fi

nu mai fă pe nebunul

nu vezi ce barbă îți crește

mă enervează această

voce din mine care mă ia peste

picior, retezându-mi elanurile

existențiale, planurile de autosuficiență

sigur, continuă vocea, ai…

Am îmbătrânit devreme într-un anotimp târziu

când se scuturau din gânduri amintirile pe rând,

ochii mei priveau în noapte orizontul străveziu

admirând tăcerea clipei într-o lacrimă vibrând.

Calc pe umbre şi cuvinte, preţuind al lor final

când se trage-ncet cortina şi devin singurătate,

împărţind căderi de stele pentru-al vieţii carnaval

încercând să fac aievea drumuri prin eternitate.

Am îmbătrânit devreme în…

Mă, voi îl știți

pe Vasile a lu’ Doisă,

ăla mă,…

Se zvonise că scriu poezii.

„Cine, mă, ăla a Chetrei?!...”

(pe mama o chema Chetra)…

Am vrut să-ţi scriu iubito… n-am putut

Căci pasta-n pix mi se transformă-n lut

Şi se sfărâmă fără niciun crez

De nu mai pot să te remodelez…

SALT PRINTRE DIMENSIUNI

* Otiliei Crăciun *

anchetez arcada zilei din pântec

să continui cerul din tălpile mele ascut lama de cuţit

a viselor îngerii vor trebui să facă ore suplimentare

(părintele a semnat recalibrarea luminii)

să coloreze…

stau într-o aşteptare intimă
dintr-odată bucuria îmi sare
val de ceară călduţă
mă ciupeşte de glezne şi
am senzaţia aceea
dacă n-ar fi
aceşti martori neastâmpăraţi
aş zice că
am luat-o razna
chiar aşa
copac plin de furnici
la drum

Zvâcneau venele gâtului

să poată să-şi retragă cuvintele

în gât şi în minte

când a pătruns prin ceaţă…

Era regele vieţii lui largi şi spaţioase.

Îşi construise în minte

imaginea dezgropată din trecutul prăfuit

când şi-a răscolit memoria

şi-şi auzea bătăile inimii în urechi

iar ochii prindeau…

unora puţin
le pasă
ei vor să trăiască
acum
aici
nu la sânul lui
dumnezeu
le-a dat libertate
bine a făcut
câţi îşi vor da seama că au pus-o
pe dos şi au ieşit în văzul lumii
cum ies alzheimeriştii
cu ideile goale

pe străzi
se înţelege

Treceam prin cimitir în seara morţii mele

se pregăteau strigoi de-naltele primiri,

din lumânări fum cenuşiu se ridica la stele

cum se ridică toate-n vis şi-n amintiri.

Muream cum nimeni n-a făcut-o pân-acum

rugând pe cei din jur să nu mă jeluiască,

plecam din viaţa mea spre alta fără drum

şi-n cimitirul ei a vrut să mă oprească.

Le-am dat groparilor de ştire către seară

că vreau să rămân singur în mormânt,

când lângă mine-n taină…

Să nu lăsați povestea descheiată,

Sunt vorbele prescrise de un vraci

Care sculpta pe-o inimă-nsetată,

O pajiște, un munte și doi maci…