SONET  XVII  

Ce-ar fi lumea fără flori? Un deșert fără culoare,

O eternă ezitare ce alină rareori!

Dacă visul n-are-o floare să-ți aducă iarăși zori

Lungi poeme cu fiori și a dragostei scrisoare,



Fluturii nu pot să zboare chiar de Cerul îl implori,

Îți vei plânge deseori lipsa timpului ce doare,

Gândul fără de culori, închinări fără altare,

Fără valuri, pe-acea mare,…

Seul din lampă mistuie veacul,

Vâpaia-și respiră duhul de fum,

Păpuși oarbe adulmecă leacul

Să își conserve parfumu-n costum.

Jur împrejur, nici scai ori suflare.

Haosu’-n rânjet spulberă sorții,

Dănțuie-n cercuri înșelătoare,

Făcând reverență doar morții.

Firimitură de glas ce înțeapă

Prin negrul absurd draperie,

Lacrima scurs’-o preface în apă

Iar icoana ce-a plâns-o, ‘n…

ascult enigma: dis-moi, dis-moi,

ești politicos de câte ori te ating,

învăț din nou scrisul,

dintr-odată, mă bate cu rigla peste mâini,

fug la bibliotecă,

                               - bibliotecara poartă batic, seamănă cu mama,

mă-ntreabă dacă știu să citesc:

- Lucica, sora mai mari m-a-nvățat,

citesc și-n gând, și vrau s-ajung Făt-Frumos, să mă lupt cu balaurul,

să-i tai…

Zeii au tăcut,

când rugile s-au prefăcut în praf,

și templele au devenit vitrine,

inima — un mecanism rănit

ce ticăia fără conținut,



a creeat un copil în centrul uitării

și respira.



Cu ochii lui fără margini

a strâns cioburile lumii

și le-a ordonat după lumină.

Fără teamă.

Fără verdict.



El nu judecă,

este începutul care nu exclude sfârșitul,

îl mângâie, îl dezarmează, îl reînvață să fie blând.

Iar…

Motto: „De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară.” (Antoine de Saint-Exupery)

mă ghemuiesc în colţ de suflet

şi croiesc tălpilor freamăt de paşi

până-n ograda bunicilor

în iarba necosită

mă înfăşor în miresme

de cimbrişor

şi izmă creaţă

cerul îmi dăruieşte iarăşi cupola

redevin copila care…

Momentele când Timpul tău se oprește,

nu te lasă nici să respiri, nu te bagă 

în seamă, chiar îți interzice să gândești,

ei bine, momentele acelea au devenit

tot mai frecvente pentru mine.

Mă împing într-o acoladă a vieții

și mă obligă să-mi fac epilogul,

să-l compun, să-l scriu și să-l postez

în marea mea arhivă de amintiri.

Dar nu ai câștigat războiul, Timp hulpav,

de-abia ți-am cedat o biată bătălie.

Mă…

Motto:

 Fă-te, suflete, copil

Și strecoară-te tiptil

Prin porumb cu moț și ciucuri,

Ca să poți să te mai bucuri. – Tudor Arghezi

Tu, cicoare pe răcoare, plus trei raze de la soare,…