Până unde să mă-ajung,

Să mă-mpung

În ochiul stâng,

Să mă strâng

De drum nătâng?

 

Până când să tot aştept,

Să m-atingi pe ochiul drept

cu-n sărut,

ca pe-un înger petrecut?...

 

Mi  se zbat, vrând să mă piardă,

Ca-ntr-o biblie cu zgardă

Şi pe  gând, se-aşează-n rând,

plânsul  drept şi râsul…

Continuare

Cum să nu-nceapă

întreaga lume din Sumer,

când ochiul tău e născător de cer,

iar buzele știu focul

cu care taina se dezleagă?

 

Atât de dragi

văzduhurile tale…

Continuare

Mâinile crescute crengi în copacul bucuriei,

cu degete, muguri spre cer,

 candele în care Dumnezeu a curs soarele.

Îmbrățișarea luminii alintă

florile presărate de la buze la coapse

și de la glezne până sus unde privirea

încurajează zborul.

Intre noi, câmpie albă

fară cuvinte în care trasăm…

Continuare

seminţele cuvintelor rămase după reflux

miros a scoici

meduzele ne fac semnul mării

pe însângeratul apus

auzi un alo la capătul firului de nisip

şi-asculţi mărturisirea făcută

de bătrânul matelot

 

sondarea vieţii se face

cu unelte lucrate în filedeş

încât să rămână din ea

ceva la care să se uite lumea

să înmărmurească lângă concluzie

cei ce se retrag ultimii de pe plajă

dărâmă concluzia şi…

Continuare

Dimineaţa se deschide ca un clopot
îndrăgostit Limba atinge infinitul În
tre două bătăi inima rupe cântecul
sângelui în do major Te iubesc Doam
ne urlă casa din rărunchi Mâinile pipă
ie nemărginirea Albul întunecat saltă ce
rul dincolo de stele În braţele îngerilor
hainele ard muzical Ca o flacără
noaptea înghite iar totul

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

el tace

ca orele despletite de frustrări

cuvintele îi zboară spre sine 

într- o mișcare browniană 

mi-e dor de gustul cuvintelor nefardate

de zilele acelea înnoptate în carnea mea

/stilet perfid/

va mai tăcea la masa de sculptat

iubiri anorexice?

îmi beau pastila de multiplicat silabe

cu iarba unde șerpii își târăsc limbile bifurcate

inelarul strivit de malaxor îți face un semn palid

să nu taci între…

Continuare

Munca a creat întâia maimuţă Restul

au făcut oamenii politici Producţia şi

timpul liber Violenţă sărăcie şi ignoran

ţă Capital euro versus dolar Ciocănitoa

rea civilizaţiilor Al şaptelea val şi moartea

supraomului Eradicarea maimuţei cu chip

inuman Patronul în sus patronul pe jos Mun

ca musculară şi groapa de gunoi a istoriei

Valoare adăugată pe sub mână

Inventarea trecutului

Hai să ne accelerăm

Îngeri…

Continuare

E Primăvară, Primăvară iară,

Abundă ciripit de păsărele,

Șăgalnic soarele străluce-n seară,

Iar sufletul ni-i plin de cer și stele.

 

Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri,

Copaci-înmuguriți  dau să-nverzească,

Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri,

Iar dragostea, dă ghes…

Continuare

Cât au muncit pietrarii

ca să-ți ridice templul din Nippur?

Acolo-ți este piatra,

chip idolesc din daltă.

Când seara îl îmbracă-n

adâncuri de dumbrăvi și de izvoare,

numai în boare

de aur,…

Continuare

într-o bună zi nu o să-mi mai afli conturul 

deși nu am să rup nici o îngenunchiere din așternuturi 

și n-am să smulg nici o picătură din umbra sânilor mei

Continuare

Nu talpa, nici copita și nici laba

fac umbletul să fie lege-n bine,

de-aceea

dintru cântec ți-am furat podoaba

ce peste moarte,

a fost puțin murire,

ca să-nfloresc atât de crud spre tine.

Nici aripa…

Continuare