Căderea pasiunii

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Cuvintele deșarte au negat iubirea,

Chiar dacă buze dulci le-au rostit,

Clipele magice și-au pierdut strălucirea,

Lipsite de-un nou răsărit.

 

Din două jumătăți ce păreau sortite,

Stăpânul și stăpânitul s-au desprins,

S-au înfruntat în mânii nebănuite,

Pierind în focul lor nestins.

 

A căzut iluzia pasiunii misterioase

Pe bastionul orgoliilor rănite,

Din istoria iubirii prea prețioase,

Trăind doar cuvinte răstignite.

 

Suflete triste au rămas închistate,

Prizoniere în propria lor durere,

Poate, lumina din neguri le va abate

Și o nouă dragoste vor cere!

 

 

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Vă mulțumesc d-na Vasilisia!

În viață sunt întâlnite „n” situații. Fie că e vorba despre experiențele noastre, fie că sunt experiențele celor din apropierea noastră. Avem de învățat și avem ocazia de a deveni mai înțelepți!

[Vasilisia Lazăr]

Pasiunea e ca un foc de paie, oricum se stinge, dar poate rămâne iubirea care e mult mai profundă și mai prețioasă. Dar aici cred că a murit și cea din urmă. Poate în altă viață... Am citit cu interes.

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Vp mulțumesc d-l Stănescu Valentin!

[Stanescu Valentin]

Teodora, mulţumesc pentru tentativa de ajutor. Valenta are structura 5 – 4 – 3 – 2 – 1 silabe cu rima 2 – 5. Succes pentru varianta a doua.

 

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Da. Așa este d-nul  Mihai Katin. Pasiunea ne ridică și ne poate arde sau transforma în ceva mai bun sau mai puțin bun. Depinde de gradul de înțelegere și credința pe care o avem. Totul face parte din viață!

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Pentru d-nul  Stanescu Valentin, răspuns la ultima strofă:

doar foc de paie

lacrimi şuvoi

au rămas

între

noi doi.       sau      cei doi.

Felicitări pentru frumoasa valentă care ați lăsat-o alături de versurile mele. 

[Mihai Katin]

pasiunea este o  pasare  ce se ridica sus,sus de tot pana  cand soarele ii poate da foc....

[Stanescu Valentin]

Teodora, mesajul tău este prins între rânduri. Exprimarea lui poetică mai cere răbdare. Nu sunt un critic literar, dar revăd drumul meu care la început care se exprima asemenea celui al tău de acum. Nu sunt poet, dar faptul că insist să rămân în acest spţiu generos de exprimare culturală mă face să aduc încurajare pentru urcuşul tău pe muntele poeziei. Şi eu mai am de urcat şi mă străduiesc să îmbunătăţesc forma de poezie Valenta care s-a născut în acest Cenaclu. Îţi mulţumesc pentru că mă asculţi până la capăt şi pentru că mi-ai oferit prilejul de a scrie Valenta de mai jos.

 

doar foc de paie

 

doar foc de paie

pus de hazard

duse-n gol

clipe

ard

 

doar foc de paie

şi fum au fost

într-un timp

fără

rost

 

doar foc de paie

pe chip livid

aşază

înc-un

rid

 

doar foc de paie

lacrimi şuvoi

au rămas

între

noi...

 

M-am străduit să aduc în final o notă de optimism dar aceasta nu s-a arătat. Poate mă ajuţi schimbând ultimul con al Valentei.

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Totul stă în puterea noastră!

Mulțumesc pentru popas!

[Ada Nemescu]

Un poem trist ce lasă amar pe buze și retină.

trebuie să mocnească undeva un grăunte de jar ce va aprinde iar iubirea!

aDa