Din punctul unde mă aflam

Se vedea foarte clar, cum fiecare

Se ascundea în celălalt, pe când

Rogojina se întindea peste podele

Ca o femeie plată, şi eu spuneam

Să nu mai vorbim despre morţi. Am citit

Masca unui înger şi îmi vine să plâng

Mă zăpăceşte, mă face să uit cât sunt

M-am scăldat destul, am cedat locul

Era inutil, apoi m-am culcat era linişte

În scorburi numai pe urmă câţiva discutau

Chestiuni personale.…

Cuvintele sunt de nisip în foi,

Rostirea lor nu îşi mai are rost.

Castele de silabe-ar fi un soi

De zgură peste iarna-n care-am fost.

S-au diluat petale în zăpezi

Cu-atâtea ceasuri numărate-n van,

Tramvaiele oranj nu le mai vezi

Şi soarele-i mai mic cu înc-un an.

În verdele ce crud se pregăteşte

Să umple salcia de muguri noi,

Adie vântul şi ne strânge-n cleşte

Un pas de rac alunecând pe…

Spuneam că sunt un săpător după cuvânt

Oare mă înşel?

Oare m-am înşelat dintotdeauna?

De ce aşa…

Oare târnacopul care îmi e unealtă

Nu a amestecat lutul

Cu cuvântul ?

Oare nu am ucis cuvântul încercând să îl aduc

La lumină ?

Eu nu sunt poet !

mi-ar plăcea să fiu Poetul

dar nu

eventual moşesc aripa cuvântului

-dixit Nichita-

Mai bine decât mine

Nu decât altul

Pentru că eu nu pot fi mai bun decât mine

Iar…

aș vrea

aș vrea să mă așezi între coperți de piatră

făptura mea se-aleargă durere neputinței

din care o secundă de gând în ochi de apă

în mare agonie de dor ajunge frântă…

ai observant niarne*

cum ȋmi strȃngea epiderma

acel pumn de cuvinte

parcǎ-ar fi fost

dorințe amputate

de tǎișul prejudecǎților ascunse ȋn spatele unor emoții

ȋn inimǎ mi s-a prǎbușit adevǎrul

amplificȃndu-i bǎtǎile

trezindu-l și pe dumnezeu în depǎrtatu-i…

poarta serii

închise în lumină

ochiul Măiestrului

Orgoliu

somnul trezi muzele adormite                                                                

de-un descântec al danaiadei

păsările din văzduh

întoarseră acasă fiul risipitor

vrăjitoarea binecuvântă

ca-n fiecare noapte

coloana…

Lasă-mi copacii florile să-şi ningă

Şi rădăcini să-şi crească sub pământ,

Doar rouă şi-adieri plăcute să-i atingă

Când tu mă rătăceşti într-un cuvânt.



Să mă topesc în flori de primăvară

Cu toate iernile prin care am trecut,

S-adorm…

Sunt norul alb,

un pui de-albastru cer,

ce-ţi fură gândul minţii

şi-ţi dăruieşte o clipă eternă, privitorule.

Uiţi că lumea există şi te pierzi

în negândire, te vezi alături de mine

şi împreună suntem miliardele de fotoni ce-ti creeaza viaţa.

"Prizonieri voluntari" ai clepsidrei şi magnificei senzaţie de a fi.

Atunci, distanţa dintre mine si tine dispare.

Pentru un moment tu, omul şi eu albul norişor,

ce-ţi…

între blestem și ură



o floare de rugină ca setea se deschide

culoare tenebroasă cu urma contopită

din revărsat eter pe-al clipei mele prag

durerea…

 mi-a trecut cheful să scriu poeme... 

Plimbându-se

cu braţele încrucişate

în întunericul adânc,

sublinia cuvintele

cu privirea…

Îşi comunica gândurile.

Communication

Taking a walk

with crossed arms

into the deep darkness

was underlying the words

with his look…

He was communicating his…

Te-ai oprit la fântână ziua

Pe drumul cel lung şi ţineai în mână

Cartea despre adâncuri şi prezent

Tu erai şi-am simţit de departe

Cum timpul curge prin semne de fosfor

Luciul alb de proaspătă vatră

Se desprinse din roata fântânii

Timpul se-nvârte şi-adâncul se leagănă

O clipă crezând că ajunge la cer

Apă, apă din clopote adânci

Peste gâtu-nsetat, peste mâinile mele

Frumoase şi lungi, de cumpănă albă

În…

Şi aşa a rămas un semn din lemn

O amuletă a anului 1540, cu bolta

De frunze, pe piatra prea albă.

Peste vad nimicuri, nisipul unui râu

Şi semnul, lumn tăiat, de glezne

Să-l atârn şi să încerc la păsări

Mai iuţi s-ajung când ceru-i roşu

Şi încălţările din galbene argile arse

Ornate cu figuri de zei şi cu fecioare

Şi cu miros de busuioc, un talisman

Pe piept cu drumul mare, când noaptea

Şapte cai, prin porţile…

Am pornit pe Calea ta spre vest

După ce mi-ai arătat sensul cerului

Și imnuri de slavă mi-au amintit unde ești acum.

Cu iubire am trecut prin poarta dintre lumi

De două ori pe zi.

Deasupra timpului te-am aflat eroic

Și m-am întors spre răsărit

Să te salut

Cu respect!

Dintr-un

fel de indiferenţă

cu totul nedesluşită,

frământat de îndoieli,

privea în gol.

Rămânea

cu ochii în tavan

palpitând de emoţie

la gustul în tihnă

din dulceaţa

unei zile liniştite.

A quiet…

ce știi tu

ce știi despre mine

tu osândit al obsesiilor…

Ce paradis sans limites - Irina Lucia Mihalca

                 Traduction par: Laura Lucia Mihalca



Donne-moi la main, mon cheri,

Donne-moi la main

Pour…

Peisajul pictat în câmpia din noi



Priveşti în oglinda câmpiei din noi,

priveşti

şi continui obosit drumul,…