Oare genunchii n-au habar

de Strâmtoarea Gibraltar

de cântă ca doi nebuni

ascunzând parcă minuni

Oare sânii ştiu prea multe

de nu mai vor să te-asculte

şi ziua-n amiaza mare

se rotesc vai după soare

Oare coapsele-s nebune

cântec straniu duc în strune

când cerul îşi lasă brazda

şi pe stânga şi pe dreapta

Noapte unde te-ai ascuns

de…

nu niarne*

nici pasul meu nu este unul obișnuit

ci unul mult mai apǎsat

pe aceastǎ materie neînțeleasǎ

în marea-i transformare

pasul meu

îi atinge suferința

scufundatǎ de mii de ani în pǎmânt

talpa mea

e ca o cruce

înfiptǎ…

Îmi spui

– Dacă mă împodobesti cu penajul de gală

Voi fi cea mai frumoasă

Pasăre de pe cer

Atunci

In mâinile tale voi deveni

Măiastra…

Şi zborul meu va fi doar pentru tine

Iar cuvântul meu

numai al tău…

Îţi spun

– Că penele de gală nu pot spori

Frumuseţea

Un gândac de bucătărie este urât oricum

Chiar şi altui gândac de bucătărie

Dar pasărea…

Pasărea este măiastră prin zborul ei

Prin căderile şi…

Doamne lumea-şi fa-

ce autoportretul

chiar în ochii mei

Costel Zăgan

Îți scriu pe-anotimpuri de rouă

și departe,

un gram de sare sunt pe fiecare,

din rouă mi-am clădit cândva cetate…

Din soare şi din cer senin,

Îţi împletesc o poezie,

Colier, din cel mai lucitor rubin,

Să-ţi fie-n suflet, întreaga veşnicie.

Iubito, eşti darul meu ceresc,

In inimă te port şi-n gând,

Când îţi spun sincer: Te iubesc!

Rouă din ochi, îmi cade şiroind.

Şi ca un dar, ţi-aduc tribut:

Viaţa mea! Ţi-o las în palmă

Şi nu ştiu de-i puţin sau mult

Că-mi eşti iubită, soaţă, mamă.

Dorinţa mea, cea mai…

Sunt vinovat că te iubesc în felul meu

Și toate-s împotrivă și toate sunt un chin,

Bucăți de cer pe fruntea mea apasă greu

Iar stelele sunt fluturi albi cu sufletul divin.



Din glasul tău frânturi îmi strâng să-mi fie

Ecou la capăt de cărări când îmi e dor

Și te ador când ploi îmi sting a viselor făclie

Iar fulgerele se topesc pe-al zărilor decor.



Sunt vinovat că te iubesc și mai rigidă-i clipa

În care mâinile-ți ating…

Mai viscoleşte în închipuire,

Se-abat ninsori de zbucium peste lut

Şi-un vânt ciobit în zimţi de amintire

Rupe fâşii din cerul descusut.

Cobor şi urc desculţă-aceeaşi scară

S-agăţ de streşini albe-acelaşi vis!

Zâmbesc chiar dacă umbre mă-nconjoară

Iar ceru-i parcă tot întredeschis.

Se-aprind lumini de gând în depărtare.

E cineva pe drumul de-nceput…

În iarna mea păşeşti…

plouă

cu nouă vieți  mucegăite din zece

degete

ce mi-au ruginit  de-atâtea fotografii

ale acestor amante  lunecând mereu goale  în patul de lut                           

ce-l duc în spinare

și moartea o simt duhnind a livadă

de îngeri

plouă

a zecea

aud cum se varsă limita aripilor

prin burlane

luna curge…

Ca floarea de cireş în lună plină



Lumina s-a născut, în templul liniştii,

din pântecul Mamei Divine...…

Poemul inimii mele



Am mişcat piatra

şi-a curs spre noi izvorul

ce ne-a purtat

spre uimitoare aurore boreale,

Timpul se ascunde într-o lacrimă!

Lăsaţi pietrele să doarmă!



Tu eşti dorinţa

ce-mi creşte din rădăcină în sus,

................... - plăceri de nedescris,

până la dulcea durere -

foarte tare te strâng la pieptul meu,

femeia vieţii mele,

în priviri ai toate…

‘Nălţimile de linişti

stăpâne în păduri,

agonizând pe mirişti,

revarsă-n lupii suri

o iarnă oarbă – mută;

se-apropie tiptil

şi sperie o ciută

un vânător abil

ce-n carnea lui vârtoasă,

c-un demon zvârcolit,

c-o aripă vântoasă

cerboaica a ochit;

ea vede poarta-n care

dintr-un senin azur

străluce ca un soare

al cerbului contur;

poiana-nfăşurată

în ochi de abur…

Într-un râs

care-i dezgolea gingiile

şi îi zguduia umerii,

alerga

dintr-un loc într-altul

cu o înfăţişare gravă.

Se sprijinea

pe ziduri de piatră

din timpul

plin de remuşcări.

Se arăta cu desăvârşire pustiu…

Worthless back up

In a…

terține

e noapte la noi, e noapte afară,

culcat lângă tine, iubito,

sunt un vultur cu aripi de ceară.

tremurul trupului tău mă-nfioară,

cad ritmic cuvintele mele,

ca stropii din ploaia de vară.

 …

Uneori fac exerciţii de binecuvântare

Pentru bătrânii cu privirea scursă în ei

Cerşetoare care n-aşteaptă pe nimeni

Un câine rătăcit printre lăzi, colaci

De frânghii, ancore ruginite

Frunze decupate sau inimi, pe puntea

Cu păsări de mare,  şi eu printre toate

Acestea cu pipa stinsă-ntre dinţi

Stăpân peste un vis, în care vin

Valuri şi pleacă femei, pe podurile

Desenate-n nisip, pe fetele cu ochii

Miraţi- şi eu…

Cu faţa

rămasă împietrită,

sprijinindu-se

de spătarele scaunelor

cu coatele mult în afară

în noaptea adâncă,

cu norii ce alergau pe cer,

trase adânc în piept,

o gură din aerul

bătut de vânturi.

Îşi răsfrângea umbra…

Immovable reflection

With the…

Servesc copilăria îi execut toate

ordinele şi capriciile întocmai de

dimineaţa până iarăşi dimineaţa

şi când dorm şi când iubesc

şi mai ales când visez

voinţa mea-i pre limba copilăriei

şi când tac tot pe ea o ascult

bătrâne

spre posteritate fuga marş

n-ai înţeles culcat

iluzii pierdute la joasă înălţime…

cam repede niarne* s-au dus anii aceștia

mǎsurând întinderile timpului

cu toate privirile din mine

pe unde-am trecut

aparențele luau forma iluziilor

parcă legǎtura dintre interiorul și exteriorul meu

ar fi fost spectralǎ

iar lumea dimprejur

legenda care-mi transforma…

Şi ce bine e seara petrecută în pat

Halatul nu îţi mai ştie umerii

Nu l-ai mai purtat demult

Nu mai păstrează mirosul corpului

Tău

E ca un joc al copilăriei

Seara asta

Un joc de ghicit cuvinte

Cuvântul tu

Cuvântul eu

Şi în spânzurătoare mai punem o parte din noi

Ca atunci când tu nu mai erai tu

Şi eu plecasem din mine

Ce frumoasă e seara asta petrecută

Acasă, iubi…

Amestec de parfumuri

Ca într-un coafor de pe…

 CHINDEA MARIA ELENA

                                                                                                                                          Motto

                                                                                   Printre metafore alese făcut-am zbor…