Aidoma zeiţelor stângace

                                             Tăiate-n piatra templelor şi foruri

                                             Când sânii tăi sunt văduviţi de doruri

                                              Şi buza ta nesărutată, tace...

                                                            Alexandru Andriţoiu

 …

                                                                 „Două ceasuri stau pe-o carte

                                                                  Tic-tac-uri amestecând

                                                                  Unul simte că e noapte

                                                                  Celălalt zorii venind... ”

                                                                              aDa…

Cine sunteți voi,

cei ce locuiți în întunericul fricii?

Ce chipuri poartă umbrele

ce se strecoară prin crăpăturile minții voastre —

tăcute, flămânde?

Se încolăcesc în jurul gândurilor,

sapă…

Poezia fuge de cuvinte

poezia caută dragostea

întoarce-te și mergi înainte

te găsește ”pacostea”

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

Sunt un vânt anonim

Și femeie de ceață, 

Modelată sublim, 

Ochii tăi mă răsfață. 

. 

Mă descoperi doar când 

Solitudinea doare; 

Pe un murmur de gând 

Mă deschid ca o floare. 

. 

Garofiță de munte

Înfloresc în ruine, 

Din regretele crunte

Răsfirate în tine. 

. 

Și pe urme târzii, 

Reci precum diamantul, 

Cicatrici sidefii 

Se-mpletesc cu…

Am învățat să spun

„nu”,

când nu a mai contat părerea lor,

însă eu aproape îmi pierdusem glasul.

Nu a fost

revoltă eroică,

ci acel ultim gest

cu…

umbra pâinilor

pe masa lui Dumnezeu

rația zilei

Costel Zăgan

Avem prea multe nefirești probleme

de rezolvat în fiecare zi,

s-au adunat pe muchii de dileme

și ne-ntrebăm: „A fi sau a nu fi”?

Iar magica-ntrebare ne pătrunde

în sufletul rămas neprotejat

pe un tărâm străin care ascunde 

un vast război, cu scop nedeclarat.

Ne rătăcim în căutări…

Ani mulți s-au adunat în urma mea,

încep să simt a timpului povară,

dar tot a mai rămas câte ceva

de adunat din clipele ce zboară.

Abia acum, privind înspre trecut,

găsesc minuni prin amintiri uitate,

o, Doamne, dacă-atunci aș fi știut

să le adun și să le gust pe toate...!

Mult prea…

Un dor rătăcește pe margini de timp

Și nimeni nu-ntreabă ce vânt l-a purtat

Printre spini ce-nsoțesc un drum neumblat

Cerșind la înalturi un nou anotimp.

Când arșiți aprind și țărmuri de mare,

Ce ochi au privit în zadar spre Olimp

Și câte mâini n-au…

                                                                                      eraocăr ed apilc

                                                                              !eram iam tot enived alucinac

                                                                             aţnerucnoc e-im viserga luraţnâţ

                                     …

am văzut cum te-ai oprit

o clipă

ca într-un film arghezian -

lasă,

știu că nu există așa ceva,…

Absența, asta, vine cu dimineața-n cap, 

vine să te înnece, se așează între două înghițituri de cafea, 

caută acea privire - acolo îi e bine, îi e viața, acolo, în…

nu mă iubi, nu mă atinge de parcă-aș

fi iederă,

nu mă srtânge-ntre cuvinte…

În relieful minții mele

S-au strecurat încet, pe rând,

Rotunde sau oricum vor ele,

Forme ciudate, forme-gând.

Mă mir, privindu-le cum vin

Și traversează bariere,

În circuitul meu divin

Aduc o altă-ntemeiere,

 A unui con de echilibru…

Cincizeci de ani

Cincizeci de ani 

aleargă să te prindă,

parcă mai ieri râdeai a primăvară,

un pui de ied 

cu moft de căprioară

căta iscoditoare în oglindă... 

Zâmbeai timid

visând în fapt de seară

ca brațul lui de șold să te cuprindă,

ochi-i de jar

de dor…

Bine-ai venit Dragoste de ce să te-ntorci

Costel Zăgan, Nemărginiri într-un vers

În pietrele uitării am dăltuit povești 

Am desenat și vise, secrete am închis 

Deși te strig într-una știind că nu mai ești

Rămâi o filă albă, așa cum ai decis. 

Eternul Rac al bolții, ascuns după un  nor

Împrăștiat de vânturi, haotic și…

În spuma rece,

umbre seculare dansează-n valuri surde.

Ele veghează marea

și ascund sărutul  zeilor căzuți din soare,

iubiri ce n-au murit,

ci dorm sub ape grele.

Fiorul lor, chemat de veșnicie,

îmi prinde sufletul amarnic,

ca o aripă de lumină

ce-mi poartă visul peste vreme,

spre țărmuri unde timpul moare și renaște.

Efemerul se sfărâmă,

iar eu devin o stâncă,

fără dor,…

Privesc în jurul meu și caut oameni cu inima trezită,

Găsesc scenarii de minte rătăcită,

Dar sper ca lumina să pătrundă pe undeva,

În acele locuri cu tristețe grea!

Atâta răutate mă înfioară și-i caut zadarnic rostul,

Poate, mai sunt oameni care să cinstească postul,

Mai sper să existe un antidot la această stare,

Unde ești tu, iubire, oare?

Domnește acum dorința de putere, nesimțirea,

Pe cine să…