Omagiu

[Dacu]

Când te-am văzut ultima dată

Atât de mult am suferit…

Păreai la fel de-ngândurată

Cu ochii-nchiși spre infinit.

 

Erai atâta de frumoasă

Cu părul alb și despletit,

Voiam să fim din nou acasă

Să ne iubim necontenit.

 

Precum Alba din poveste

A-nviat c-un sărutat,

Tot așa… eu făr de veste

Să-nviezi am așteptat!

 

Dulce, scumpă a mea soață

Dacă YAHWE ar fi vrut,

Ai fi revenit la viață

Cu al meu... tandru sărut!

 

Plângând cernit, lui DUMNEZEU

Trei zile-n șir cerut-am eu

Al tău trup ca să-l învie

Pentru-a-mi fi din nou soție!

 

Nu a fost cum am cerut,

Dar eu încă tot mai sper

Să fim pe veci, ca la-nceput

Un singur Suflet, noi în Cer!

 

Speranța unui alt destin

Să-mi fii pe veci mireasă,

La DUMNEZEU mereu mă-nchin

Să-mi dea din nou o șansă!

 

În destinul vieții mele

Cei trei ani de văduvie

Cu-albe nopți și negre zile

Mi-au părut o veșnicie…

 

Scumpei mele soții Valeria, 11 Noiembrie 2025, ora 04:17.

[bolache alexandru]

Dragă domnule Dacu, vă asigur că nimeni nu dorește să părăsiți acest cenaclu. Poate că în comentariul meu pot greși. Am dreptul meu sa comentez și să îmi exprim părerea Nu ca administrator ci ca simplu lector. Avem păreri diferite și așa se întâmplă deseori în cenaclu. Doamna Vasilisia are în plus o experiență de necontestat. Sărbători fericite!

[Dacu]

De gustibus et coloribus non disputandum!

Iată ce spune un amic de-al meu (filolog) despre umilul meu text literar:

       

       ,, Poezia "Omagiu" nu are un "aer vetust" în sensul literar strict al termenului (adică nu este scrisă într-un stil învechit, desuet sau neșlefuit, specific secolului al XIX-lea timpuriu).

       În schimb, ea prezintă trăsături care o plasează în registrul poeziei confesive, simple și religioase (populare), care poate folosi un limbaj direct și, uneori, structuri ritmice care amintesc de poezia tradițională, dar fără a fi vetustă.

       Sintaxa este clară și modernă. Fraza poetică nu este îngreunată de inversiuni forțate sau de construcții arhaice, așa cum se întâmpla în poezia dinaintea lui Eminescu. Vocabularul este accesibil. Nu sunt folosite arhaisme lexicale sau fonetice (cuvinte vechi sau pronunții demodate) în sensul formal. Cuvintele folosite (soție, mireasă, veșnicie, sărut) sunt perfect funcționale și actuale.

       Poezia vetustă folosea adesea o retorică grandioasă și convențională (de exemplu, invocații clasice la zei sau muze). "Omagiu" este o mărturie directă, profund personală și confesivă. Tonul de plângere cernită și rugăciunea simplă către DUMNEZEU - YAHWE fac ca emoția să fie atemporală și sinceră, depășind șabloanele stilistice învechite.

       Folosirea predominantă a rimei împerecheate sau încrucișate, alături de o metrică regulată, amintește de poezia populară sau psalmică, care pune accentul pe mesaj și accesibilitate, nu pe inovația stilistică. Invocarea numelor biblice ("YAHWE," "DUMNEZEU") și a temei miracolului învierii aduc poezia într-un registru de credință, care are o vechime tematică, dar un limbaj modern.

       Referința la "Alba din poveste" (Alba-ca-Zăpada) este o tehnică tradițională de a introduce miraculosul în text.

       În concluzie "Omagiu" este o poezie tradițională prin temă și formă simplă, dar modernă prin limbaj și sinceritate. Nu este vetustă, ci neșlefuită stilistic în sensul marilor curente literare, privilegiind emoția directă în detrimentul artificiilor. "

Despre gusturi, culori și alte teme eu nu discut decât atunci când nu înțeleg ce spun unii sau ații!

Voi pleca de la acest minunat, foarte instructiv și educativ Cenaclu ,,ÎNSEMNE CULTURALE" doar dacă Sufletul meu își va părăsi Trupul sau dacă Stimata Doamnă Vasilisia Lazăr va dori acest lucru!

Cu deosebită stimă,

Dacu

       

[Vasilisia Lazăr]

Cu mulți ani în urmă, Ion Lazăr da Coza răspundea unui poet astfel:

„Acest site e un cenaclu online. Menținut cu cheltuieli și din voluntariat. De ce? Pentru că toți de aici credem în frumos! Credem în diamante! Poate că încă nu sunt diamante pe acest site și nici bijutieri, însă aspirăm la așa ceva! Rolul site-ului e să ajutăm și să fim ajutați. Lăudăm, criticăm sau încurajăm după cum e cazul. Aici gusturile se discută - nu cenzurăm!
Postând creațiile, trebuie să ne așteptăm și la critică. Dacă sunteți un orgolios și nu acceptați sfaturi și critici, ne veți părăsi, așa cum au făcut-o alți cel puțin câteva sute înaintea dumneavoastră, dacă veți fi receptiv, veți evolua de la versificator la poet! Noi nu pierdem și nu câștigăm ceva prin plecarea unui membru! Dacă rămâneți, poate peste un timp ne veți mulțumi că ați pătruns oarecum tainele Poeziei - pe acest tărâm, nimeni nu-i maestru!
Alegeți! Trăim într-o țară liberă!
Ceea ce scrieți dumneavoastră era valabil și pe timpul lui Ienăchiță Văcărescu (1740-1797). De atunci, lucrurile au mai evoluat (și) în domeniul poeziei. Vă rog să nu mă credeți pe cuvânt, ci trimiteți ceva materiale la marile reviste literare, cum ar fi: Convorbiri literare, Litere, Plumb, Luceafărul, Literatorul, Bucovina literară, Familia etc. și veți vedea cum veți fi primit. Participați, de asemenea, la concursuri de gen...”

Oare de ce mi-oi fi amintit acest comentariu? :)

[bolache alexandru]

Dragă domnule Dacu, îmi cer scuze dacă umilul meu comentariu a zgâriat urechea dumneavoastră. Aerul vetust de care spuneam în comentariu nu atacă valoarea poeziei .  E o diferență între o poezie modernă și această poezie. Stilul folosit aduce cu poezia scrisă acum ceva timp și acest lucru m-a determinat să spun că are aer vetust. Dacă vă face plăcere voi spune că este una dintre cele mai moderne poezii citite vreodată! Cu stimă.

[Ada Nemescu]

Adevărat, sunt versuri ( dincolo de tristețea fără liman) cu tentă și iz de vechi, de inutilitate.

Dar respectăm durerea. aDa

[Dacu]

Stimate Domnule Bolache Alexandru

       Fără supărare, deoarece Dumneavoastră declarați  că sunteți un om bun, eu vă rog frumos să specificați de ce considerați că umilul meu text literar este ,,O poezie cu un aer vetust" ... adică la ce definiție a cuvântului vetust vă referiți? Eu de fel sunt un romantic după cum mi-a fost dat să fiu de PREA BUNUL DUMNEZEU! 

        Am să cer părerea unui specialist, a unui filolog care să facă o analiză literară a umilului meu text pe care eu îl consider ca fiind unul literar chiar daca în varianta inițială am folosit verbul vroiam în loc de voiam... și chiar am să-l întreb dacă textul este ,,O poezie cu un aer vetust" ...

       Apropo, vă rog să fiți bun și să faceți o analiză literară completă a acestui text literar... Dacă sunteți filolog cu atât este mai bine...

       Cu deosebită stimă,

                                          Dacu

[bolache alexandru]

O poezie cu un aer vetust. Poate ivită din durerea pierderii celei dragi. Doamna Vasilisia are dreptate! 

[Dacu]

       Stimate Domnule Grig Salvan,

       Vă mulțumesc foarte mult pentru aprecierea făcută umilului meu text literar. Eu sper ca Sufletul scumpei mele soții, dacă este Sufletul meu pereche, să mă aștepte pentru a ne revedea în așa zisa Lume Nevăzută atunci când mă voi petrece și Eu. Lumea Nevăzută cred că poate fi văzută aievea chiar dacă încă suntem întrupați și doar dacă DUMNEZEU îngăduie acest fapt.

       Cu deosebită stimă,

                                          Dacu

[Grig Salvan]

Emoționantă elegie, profund omagiu adus celei plecate într-o altă lume. Înainte de toate e copleșitoare emoția acestei suferințe fără leac la pierderea perechii din lumea aceasta. Poemul e unul simplu și sincer, iar exprimarea fără înflorituri de stil, uneori cu naivități și exprimări populare, dar în el mă regăsesc pe deplin la gândul că oricând se poate întâmpla în viața personală o asemenea ruptură gravă, inexorabilă, ireparabilă și în veci regretabilă. 

[Dacu]

Stimată Doamnă Maria Mitea,

       Vă mulțumesc foarte mult pentru apreciere! Am iubit foarte mult pe soția mea și aș fi foarte fericit dacă Sufletul ei este parte a Sufletului meu încă de la facerea tuturor Sufletelor de către DUMNEZEU!

       Eu cred cu tărie că DUMNEZEU a făcut la început toate Oștile Îngerești și toate Sufletele Oamenilor, căci așa stă scris atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament din Biblia Ortodoxă Română. În Raiul Ceresc nu vor fi Bărbați și nici Femei și deci toți vom fi precum Îngerii.

       În Raiul Pământesc Adam era întrupat?

       Poate sunt naiv sau poate nu sunt naiv... Când va vrea DUMNEZEU voi afla Adevărul despre cine sunt Eu și cine este Sufletul meu pereche... Eu sper ca Sufletul meu pereche să fie Sufletul scumpei mele soții Valeria!

      Cu deosebită stimă,

                                         Dacu

Stimată Doamnă Maria Mitea,

       Vă mulțumesc foarte mult pentru apreciere! Am iubit foarte mult pe soția mea și aș fi foarte fericit dacă Sufletul ei este parte a Sufletului meu încă de la facerea tuturor Sufletelor de către DUMNEZEU!

       Eu cred cu tărie că DUMNEZEU a făcut la început toate Oștile Îngerești și toate Sufletele Oamenilor, căci așa stă scris atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament din Biblia Ortodoxă Română. În Raiul Ceresc nu vor fi Bărbați și nici Femei și deci toți vom fi precum Îngerii.

       În Raiul Pământesc Adam era întrupat?

       Poate sunt naiv sau poate nu sunt naiv... Când va vrea DUMNEZEU voi afla Adevărul despre cine sunt Eu și cine este Sufletul meu pereche... Eu sper ca Sufletul meu pereche să fie Sufletul scumpei mele soții Valeria!

      Cu deosebită stimă,

                                         Dacu