Deznădejde

[C.Titi Nechita]

Treziți-vă oameni din lumea întreagă

Și fiți iarăși oameni, că viața vi-e dragă!

Priviți către semeni, spre pacea beteagă

Că nu mai e nimeni s-o-mpace, s-o dreagă!

 

Pâmântul se sfarmă, ne-ngroapă-n tăcere,

Un clopot de-alarmă trezește himere,

Vin apele-n turmă să rupă bariere,

Iar vremea din urmă dă semne de fiere.

 

Se schimbă repere ce merg în derivă

Spre zări austere și-o viață nocivă,

Gândiri adultere ce sunt deopotrivă

Se zbat în cădere spre-o lume fictivă.

 

Se-ascut iar atomii să zguduie cerul

Și-n lume toti clovnii se cred Dumnezeul,

Aleargă bufonii, se tulbură clerul

Când minți și dihonii trezesc Luciferul!

 

Planeta se zbate sub nori de furtună,

Se zgâlțâie toate când ura se-adună.

Să rabde nu poate o lume nebună

Cu legi abrogate crescute-n minciună!

 

Voi faurii lumii și vechilor glorii

Dați jos toți  nebunii ce scriu azi istorii

Și noi bazaconii mâncate de molii!

Goniți epigonii cei plini de orgolii

 

Că viața-i pe margini de hăuri șovine

Și nu mai sunt pagini spre alte destine!

Rămân doar imagini de zări orfeline

Și nopți de paragini se-aștern peste tine.

 

Treziți-vă oameni din nopți de suspine

Și nu dați la nimeni ale voastre destine!

[Chris]

O poezie - indemn scrisa da, din starea de deznadejde. Sa speram  ca totul este spre bine! 

[C.Titi Nechita]

D-na Vasilisia, d-na Nemescu, mulțumiri de popas și semn!

[Ada Nemescu]

Un manifest fără echivoc.

Trezirea întârzie, se simte! aDa

[Vasilisia Lazăr]

Versurile transmit o tulburătoare chemare la trezire și luciditate, surprinzând tensiunile unei lumi aflate în derivă morală și spirituală. Imaginile sunt puternice, cu accente profetice și un ritm interior ce susține mesajul de avertisment. Revolta se îmbină perfect cu durerea, construind un text amplu, cu rezonanță colectivă. Poate că unele metafore ar câștiga prin mai multă subtilitate, dar ansamblul rămâne coerent, energic și profund implicat. E o durere care devine a tuturor. Trăim vremuri grele...

[C.Titi Nechita]

Mulțumesc frumos, d-le Grig Salvan pentru popas și rezonanță!

[Grig Salvan]

Un strigăt de deznădejde și un semnal de alarmă scris „pe culmile disperării” vorba celebrului filosof, un apel de conștiință dur și dramatic, un manifest de conștiință pentru pacea și normalitatea lumii și pentru vremurile tulburi și periculoase pe care le trăim. Un manifest și un avertisment care ar trebui afișat în toate spațiile publice ale societății bolnave în care trăim.