aș fi vrut să descânt ceva

o poveste împăturită

în multe zerouri

(să atârne cât mai mult la culori)…

tu ştii că inima mea e rotundă…

Ssst ! Petru se odihneşte puţin.

Stau la marea poartă

încolonaţi

nenăscuţii încă

şi cei care nu se vor naşte niciodată

nu e timpul lor

sau nu va fi niciodată

îşi aşteaptă răbdători numele

care le este scris în Carte

până atunci sunt doar nenumiţi

aşteptând încolonaţi

un nume

noi suntem dincoace

ne-am născut demult

ne merităm numele

ne-a fost cioplit în oase

cod genetic purtat ca o cruce

de-a lungul…

nocturnă

lacrimile

transformate în șoapte

adăpostesc

șuvițele părului tău de foc

în duioșia cuvintelor

scăldate pe cearceafurile de noapte

în ploaia noastră

de îmbrățișări și sărutări

tremurai

ușor prin noapte

și de frig și de căldură

grijile

ni se topeau

în timp ce minutele treceau

iar ibricul cu cafea

încerca

să ne trezească din beție

ochii tăi

înecati

de…

N-am să-ţi mai scriu, iubire, niciodată!

Un vânt de moarte-mi bate în fereşti.

Ştiu că scrisoarea mea, încercănată

Nu te va face să te răzgândeşti

Să urci în şaua unui murg de teamă

Şi să-i dai pinteni ca s-ajungi în zori

Pe ţărmul unde zmeiele-mi te cheamă

Şi-apoi se roagă pân’ se-nnoadă-n sfori.

De nu vei lua un prea târziu cu tine

Şi de vei stinge-n drumul tău furtuni

Vei reuşi ca să le…

Pământul plânge sub picioare când păşesc

îi simt durerea până-n lacrimile mele,

nu vreau să-l calc pe rani,nici să-l lovesc

vreau doar ca sufletul să îl strecor prin ele.

Se surpă maluri de lumină peste albe flori

mă-nneacă râuri de speranţe astăzi irosite,

nu mai respir mireasma plânsului în zori

şi toate visele s-au rătăcit în clipe părăsite.

Pământul plânge sângerând în orice rădăcină

nimic din ce ne-am spus…

 Ajută-mă şi dă-mi un spaţiu mic

Iar eu îţi dau în schimb o şpagă grasă

Vreau să deschid acolo un butic

C-o aprovizionare serioasă…

 …

Către cine? Către unde…

Azi aș mai…

pregătește zarurile acelea

astăzi le vom arunca din nou

la groapa cu lei

nu râde…

Mi-e teamă să dezgrop un cântec

în urma ta e toamnă,

ce unic anotimp rămâne peste noi

iar în albume frunze palide

încearcă chemarea peste ieri

cu mâinile astea prea albastre

de aşteptări am modelat un strigăt

ce trişti adorm castanii lângă noi

e prea multă căldură şi simt

cum se topesc icoanele sfinţite

lângă prag

de ce iubite nu strângi în pumni

cuvinte moarte

şi acolo jos să aprinzi un rug

din ce am dorit să adăpostim sub…

Amănunt cercetăm în memorie

în coama plătită a morţii

zidite dorinţi, neuitate dureri şi putinţe

refulate orgolii, iubiri tăinuite.

Preţuite poveri ale vieţii trecute,

ne încarcă clepsidra vieţii ce curge

şuvoi neoprit, pedeapsă stelară.

Mă doare viaţa ce moare în mine,

iubirea uscată, precum iarba arsă de soare

mă doare uitarea durerii, a morţii trecute,

blestemul secular al firii de a fi.

Încurcăm mult prea des destinul

ales al…

Stătea întins

într-o atitudine senină

asupra vieţii

cu ochii

deschişi de uimire.

Cu buzele strânse

ar fi vrut

să oprească

orice cuvânt sau gând.

Inundat de ploi biciuite de vânturi,

cursul vieţii omului

se mişca asemenea unei fantome printre vii.…

(variantă) 

șiroind pe fereastră

pe pereți și în iarbă

înalțată din abis…

Prea multe dezamăgiri într-un gri rătăcit
prin vara asta
pată lipsită de culoarea pielii tale
încărcată doar de absenţe
ne lipsim, iubito
două cuvinte nerostite
abandonate în colţul
secundei
prea puţin din noi într-o vară
ce şi-a ars cu soarele ei
îngerii

griul ăsta e parcă din alt poem
(îmi spui)
s-ar potrivi la nuanţă cu sandalele zeului

Sunt singurul ce vrea să te-nsoţească

spre moartea sentimentelor de ieri,

când paşii gândului încep să obosească

şi nu-ţi găseşti un rost printre tăceri.

N-a fost nevoie niciodată ca să-mi spui

ce s-a-ntâmplat când nu ne-am regăsit

şi inimi au bătut în piepturi de statui,

până când pleoapele în taină au clipit.

În jurul tău cuvintele s-au ofilit demult

doar mă priveşti când buzele-ţi sărut,

aflând prin…

ceara din lacrimi

se făcea curcubeu

pe o tablă de șah pionul

se uita sub fusta reginei

apoi dădea mat

regele se făcea că plouă

și spunea doar

varză viezure…

Poate dacă mi-ai spune: Te-am iubit,

Dar tot ce ne-a legat a dispărut!

Aş fi din nou, ca pomul desfrunzit,

Ce-aşteptă ierni să-l rupă de trecut,

Dar m-aş trezi şi n-aş mai încerca

Să-ţi pun pe-un pat de ferigi visuri noi.

Din lutul tău m-aş smulge şi-aş pleca

Fără să-ntorc privirea înapoi.

Poate dacă mi-ai spune: Te-am iubit,

Dar nu-mi mai eşti senin ca la-nceput!

Aş fi din…