Pe podișuri nisipoase,

răzvrătit, un vânt rotește

prinsul soare în ciurlani

- în lăuntrica lor lume

de rotiri de-a du-te-vino

se petrec, luminiscent,…

În memoria lui Constantin Brâncuși

Colind ca un aed pădurea nevăzută,

Acolo unde Veșnicia toarce fire;

Un schimnic blând se dă de-a dura prin cucută;

Pesemne-a-nnebunit de-atâta fericire!…

Dumbrăvile-s bolnave iar, 

Contagioasă vreme! 

Se-aude plopul secular,

însingurat cum geme… …

Ascultă frumosule guanaco acești Cordilieri

ce încă mai respiră misterioase pulberi de incași! 

Ți-e zvâcnetul de crupă o nălucă și aburul

din…

Uită-te cum sapă-n maluri

Nervul apelor de-aval! 

Luna, pe luciri de valuri, 

Soarbe crupa unui cal. …

Și s-a decis, din Epoca de Piatră, 

Ca ei să pună taxă pe rupestre. 

Au vrut mai mult, pe focul stins din vatră, 

Pe sfincșii blânzi ai…

Ca  niște unduiri de candele-n altare, 

și-aprind monahice brândușe galbeni zorii;

Din arcuri amăgind potecile solare 

lumini de șah își mută…

Când omul preistoric avea vise, 

planeta se-nvârtea la fel de grav;

Și-o gură murmura vocale stinse

în peștera ce modela…

Iubește-mă, metresă Euterpe, 

Căci am băut și râd, să te-ntâlnesc! 

Cu tine-n gând poemele nu-s sterpe, 

Nici pântecu-ți nu-mi este nefiresc. 

Tot vinul gros din cupa regăsirii

Îmi gâlgâie prin sângele de drac;

Te voi iubi în seara despărțirii

Ca un hamal ce fură dintr-un vrac! 

Nu te-amăgesc ca epigonul care

Tot…

Mi-e sufletul surcele ude. 

De unde focuri, să m-aprind? 

În delte cu acustici surde

Sunt stuful frânt, de pe un…

Pe goii plopi, un fir de zână

Și-așterne alba ei cunună…

Iar argintata lor dumbravă,

Tăcând retrasă printre iazuri,

Din depărtări îmi pare gravă,

Precum brumatele…

Înstelatul Istru doarme

sub molaticele valuri;

Blând, dinspre Pădurea Neagră, 

curg balaurii de ceață …

Când vine Euterpe,

precum o pasăre de aer,

văzduhul meu se umple de poeme

și pene mă-amăgesc rotind în noapte stele.

Amețitoare boltă și lumile barbare…

Departe sunt de ele și de…

Miroase-a poale-n brâu și a colaci

Dinspre biserica cu turle strâmbe;

Sub triste ploi și prin sfioșii maci

Se-ntrec împielițații-n surde…

Lună tristă, tristă, tristă, dac-ai ști că sub

cupola-ți

ginta omenirii calcă peste oase de granit

- oameni spulberați de bombe și copii cu vise șchioape ce-ngropați sunt în moloz -

ai zbura spre alte sfere rușinată de…

Ascult cum păsări trec prin asfințit

și se topesc ca ambre;

Stau nemișcat, cu fruntea în bazalt,

- privesc o floare căznindu-se să iasă din stâncă spre înalt;

Unduitoare ierburi….Le simt pe trupul gol…

Cuprinsă-i marea de-ntuneric și furtună;

Catargele se mișcă-n semnul infinit;

S-a pogorât urgia pe pămánt și tună;

Străinul solitar pe țărmuri…

De-ar fi să cad răpus de vreo săgeată, 

Lăsați-mă să mă târăsc  spre soare;

Nu voi crâcni, nu voi cerși la poartă

Anestezia vremilor…

Furtuna o rupse din zborul spre cuib

și-o duse în locuri străine;

Zdrobită, năucă se zbate prin glod,

în trestii, sub ape saline.

Agață cu ciocul un fir de rogoz,

se rupe și…

Mlădie și hoinară-i Simplitatea, 

Bucolic fluierând prin grâne coapte;

Rotesc în juru-i mreje murmurânde

Și lăzi cu-amețitoare…