Gânditor și-nfipt în maluri

[gabriel cristea]

Înstelatul Istru doarme

sub molaticele valuri;

Blând, dinspre Pădurea Neagră, 

curg balaurii de ceață 

- fantomatice corăbii;

Lunca pleoapa își închide,

fine brume o-nfioară;

Bărcile pietrificate 

tac și-ascultă cum se-nalță, 

printre-obscurele hățișuri, 

microscopice cristale. 

Parcă sunt venite-,aievea, 

din străvechile obârșii

unde stalagmite-s moșii. 

Gânditor și-nfipt în maluri, 

sunt vlăstarul nemișcării...

Sevele din rădăcină

curg ca melcii-ntr-un descântec;

Nicio frunză nu mai plânge

putrezirea ei târzie;

Suveran, prin mâgla densă, 

vântul a-ncetat să fie;

Pasul nu ține cărarea

prin sălbatica dumbravă, 

ci mă nalț pe catalige, 

să-nțeleg cum simt copacii

printre voaluri albe, albe, 

desfăcute-n miezul nopții. 

Se aud topiți balauri

peste-altarele de ramuri;

Și-atunci tac sub limpezimea

răsucind pe albe  fusuri

constelatele bazilici.

[gabriel cristea]

Mulțumesc de apreciere, Lisia! Lirica lui Vasile Voiculescu e balsam sufletesc pentru orice iubitor de poezie bună. 

[Vasilisia Lazăr]

Tulburătoare mărturie lirică a unei nostalgii ancestrale fără seamăn. Pictural și peisagistic. Aduci în versurile tale ceva din neliniştea, singurătatea, fabulosul şi magicul voiculescian. 

[gabriel cristea]

Alex, mulțumesc de apreciere! 

[gabriel cristea]

Mulțumesc de comentariu, Dan! 

[gabriel cristea]

Mihai Katin, mulțumesc pentru timpul acordat acestui poem!

[gabriel cristea]

Mulțumesc, doamnă Maria Elena Chindea! 

[gabriel cristea]

Mulțumesc pentru corectură, Amanda! 

[bolache alexandru]

O, ce tablou ne aduci de această dată, cu balauri de ceață, corăbii fantomatice că într-un film așteptat cu sufletul la gură, un tablou care te pune pe gânduri...

[petrut dan]

Un poem de atmosferă, gotic l-aș vedea interesat de mister, de istorie și lucruri terifiante, dar cu o linie zveltă, înaltă, cu imagini scoase din ape, din pământ și din tot ce mintea autorului își poate imagina sau pune în valoare, cu prietenie!

[Amanda Spulber]

Hm, gânditor și-nfipt în maluri pe catalige, deci cu un picior pe un mal și cu unul pe celălalt. Minunat!

Aici cred că este se nasc, nu se naște pentru că e vorba de microscopice cristale care se nasc.

Bărcile pietrificate
tac și-ascultă cum se naște
printre-obscurele hățișuri
microscopice cristale.

O poezie superbă, picturală!