(tatălui meu, in memoriam)

E noapte în mine, e noapte şi-afară,

Nălucă-i poteca spre-al tău ţintirim,

Mi-e clipa beteagă şi slova murdară,

Iar dorul de tine-i un biet anonim.

În aer pluteşte aroma ta dragă

Şi râsu-ţi învie, dând iama prin cruci;

Renaşte o umbră, ce vidul îl neagă,

Din nori de fantasme proptiţi de uluci.

Se-aprinde o nouă lumină sub pleoape,

Când glasu-ţi mă-ncântă în ritmul…

de dimineață m-am întrebat dacă e cazul să-mi trimit veștile bune

da

numai că în stocul de plicuri intrase vântul

trebuia să șchiopătez prin meridianul viu al străzii

până la următoarea trecătoare bună de străbătut

acolo răzbate dintr-o mare înghesuială

un chioșc tixit cu toate sensurile

mi-a oferit odată și trompete pe niște timbre ca un simbol poștal

drăguțe

în fața chioșcului un om pe un portret în cărbune

negustoria lui…

îngălbenește toamna-n roade

plesnind arome suverane

covorul frunzelor neroade

răstoarnă brume veterane

se adâncesc în zări cocorii

spre infinituri singulare

nemărginite traiectorii

abat în globuri oculare

pe lacuri încrețeste vântul

din cer cad luni întunecate

în neodihnă grea pământul

îngroapă sălcii aplecate

mai stinge lumânarea geamuri

sub ploile fără odihnă

băltesc pervazele de…

Mă sfarmă în imagini

Cântul tău

Şi parcă mă străbat

Vreo patru alizee

Sau ciuturi de fântâni că sunt,

Dintr-un ţipăt, crâmpeie.

Şi tragic…

Ca pasărea din propria-mi cenușă
Renasc după ce mor în fiecare zi,
Crescându-mi aripi albe peste corpul gri,
Mă dezleg singură de-a mea cătușă.

Ridic semeață capul către soare
Când ziua-abia mijește înspre răsărit,
Ca un vlăstar de mult timp adormit
Înmuguresc și mă înalț în zare.

Voi fi mereu pasărea ce se zbate
Cu aripile-ntinse către asfințit,
Învăluită-n florea ce veșnic a-nflorit,
Voi adia cu vântul înspre eternitate.

Posibile urmări mă recomandă

Să torn, peste cuvântul amăgiri,

Parfumul, în amestec de lavandă

Cu rezonanța marilor iubiri.

O clipă, suspendată în uitare,

Îmi este leagăn pentru îndoieli -

Simplul regret, în fapt, nu mi se pare

Că-i potrivit acelorași greșeli.

Observ cum într-o lacrimă bolește

O nimfă dezbrăcată de rațiuni -

Posibil, din risipă, se clădește

 Iubire, între alte dimensiuni.

Cum să-mi uit sufletul în stânca zgârie-nori

când toată viața am sculptat la ea?

Te modelasem cu răbdare, așa cum ai vrea să-ți faci o colibă

în care să îmbătrânești fără griji,

acum aveam opera de artă și un ochi magic,

iar soarele dădea…

în fiecare dimineață

îmi mai desprind

un strat de iluzii

de pe gene

ca și cum visele sau urmele lor

s-ar putea atât de simplu spăla

cu sarea din lacrima…

- te-am prins de picioare

dar mă simt singură pentru că sunt?

- nu ești

eu sunt cu tine

- sunt sigură că zilnic

deschid ochii în negură

perna alăturată e înfășurată cu mirosul

ideii neîmplinite

de a oferi…

iubirea
stă ascunsă în lucrurile nespuse
altfel
n-aș răscoli zilele trecute
în căutarea ta

     *****

dimineața
se scurge din aburii
pământului
pe gard cocoșul

umple ziua de  cântec

     *****

nu pe tine te regret
doar amintirea
despre cine ai fost
spulberată
de cine ești

Întreagă noastră viață e doar o aventură,
O luptă ce mereu o ai de câștigat,
Indiferent de este dulce sau prea dură,
Te zbați până la capăt, cu suflet împăcat.

Ea uneori înalță picioare tremurânde
Sau genunchi grei îi culcă, pe pământ, aplecați,
Dar asta este viața, în șoapte murmurânde,
Trasează traiectorii în termeni-i indicați.

Vântoase plete-ți semănai

prin visul meu - galop fămând,

nisipul urmelor de cai

pe buza timpului curgând.

Parcă veneai din alte ginți,

purtându-ți stepa în…

bază de date -
calendarul bunicii
bătut în cuie

     ****

vânt puternic -
învârtindu-se pe coș
cioara zburlita

     *****

la gura sobei -
pe fundul borcanului
mierea de salcâm

altădată ar fi fost imposibil să te citesc

în cafea

acum s-a spart ceașca și ascult fluieratul lui iulie

prin lanul cu grâu

n-am altceva de făcut

acolo am dat ziua bună unui străin

stătea rezemat de o monografie cu imagini uimitoare

avea surâsul unui actor

și făcea să dispară soarele după blocuri

târziu de…

nu am aflat niciodată de ce tata

plângea în somn și de ce

își ținea mâinile sub cap în aceeași poziție

noapte de noapte

poate că mamei i-a șoptit

înainte de a stinge lumina

când îi cosea buzunarele

găurite de timp

de câte ori…

cad fulgii ca șiraguri de mătănii

lunatici în păduri fără poiene

sclipește neaua sub tălpici de sănii

prin ger imaculată în troiene

tot focul s-a închis demult în sobă

stă geamul prins în cuie înflorate

greu podul casei bate ca o tobă

din oră sar secunde înnorate

zăpada ne amână întâlnirea

împiedicați de pași în urma noastră

mă uit cu teamă să întorc privirea

din ochii tăi cu patimă albastră…

Orașul pare un ceas pe care strada noastră îl împarte în patru;

ia de bun sfertul acela trecut de șase

și dă prioritate inimii!

Venim de nicăieri. Eu rămân într-un colț și te privesc.

Tu lași niște câini să ne treacă prin…

Liniștea de sanctuare

gotice arcade-nșiră

nesfârșitelor culoare.

Printre carstice caverne,

lungi fascicule de soare

iscodesc picturi celebre.…